Restaurantele din Capitală ţin pasul cu tendinţele europene în materie de gastronomie şi chiar de design. Este vorba, bineînţeles, despre localurile care se respectă şi care sunt frecventate de oameni cu dare de mană, dar şi de bucureştenii care fac economii trei luni pentru o seară la un asemenea restaurant. După mania restaurantelor cu specific italian, au apărut cele chinezeşti, foarte la modă şi astăzi. În ultimii ani însă, gusturile romanilor care au avut ocazia să călătorească în marile capitale au cerut altceva. Calitate, amabilitate, inedit. Astfel, delicatesele culinare descoperite la Paris, Roma, Londra sau chiar Beijing se regăsesc astăzi şi în peisajul Bucureştiului. Pontul: căutaţi restaurantele tip fusion, o combinaţie între bucătăria asiatică şi cea franceză, precum şi cele japoneze sau argentiniene. „Romanii caută acum rafinamentul, au fost afară, au văzut cum e şi vor acelaşi lucru aici, deşi încă nu au încredere că vor primi acelaşi lucru", spune Dan Chişu. Carnea de vită, adusă din Argentina O vizită scurtă în restaurantele Mandragora, Benihana, Balthazar, Argentine şi Casa di David îţi schimbă complet perspectiva unei seri în oraş. Mandragora, deşi se traduce mătrăgună, îşi foloseşte cu succes numele pentru a-i fermeca pe clienţi cu meniul oriental. Balthazar, un restaurant luxos care nu degeaba este preferatul arhitecţilor, pentru că decorul te îmbie la gust. „Cu toată Mioriţa noastră, carnea este adusă din Argentina, unde cresc vaci pentru pulpa dreaptă, vaci pentru pulpa stangă şi pentru tot ce-ţi trebuie", explică amuzat omul de afaceri Peter Imre atunci cand povesteşte despre Argentine. Tradiţie şi inedit la Benihana Un loc care însă nu ar trebui sub nicio formă ratat este Benihana, unde rafinamentul bucătăriei simple, cum este cea din Ţara Soarelui Răsare, se ia la întrecere cu spectacolul oferit de bucătarii veniţi doar din Japonia şi Filipine. În Romania, Benihana i-a impus propriile standarde, devenind cel mai luxos dintre cele din Europa, după cum explică managerul Rocco Santopietro. Restaurantul este „ obraznic de scump", spune Imre, însă face toţi banii. Odată ce intri, primeşti garanţia unui spectacol. „Totul este făcut aici, zilnic primim sushi şi ingredientele pentru fiecare fel de mancare. Nu cumpărăm nimic congelat, avem un broker pentru peşte în Franţa, iar toate acestea, evident, costă", justifică managerul preţurile piperate. Geoană şi Tăriceanu, amici la masă „La noi, opoziţia şi puterea se întalnesc. Geoană şi Tăriceanu vorbesc ca şi cum nu ar fi duşmani, pentru că aici se uită de conflicte", mai spune Santopietro. Atmosfera este atat de plăcută la restaurantul cu specific japonez pentru că, în fiecare an, sunt cheltuite mii de euro cu trainingul personalului. Peter Imre „Restaurantele au un rol civilizator. Nu o mai las pe muiere acasă, în cartierul din Berceni, să facă de mancare după ce a muncit 10 ore cot la cot cu mine, nu mai mergem la restaurant doar la sărbătoare şi nici nu ne mai limităm doar la caltaboşul şi micul romaneşti. Învăţăm să gustăm mirodenii, să gustăm diferite etnii". Dan Chişu „De caştigat vor avea restaurantele care nu ţin cont de tendinţe şi au curajul să facă ceva original, în care să-şi exprime propria personalitate, chiar dacă aici, cand îi pui romanului în faţă o notă de plată de trei milioane dă capul pe spate, în schimb, cand merg în străinătate se laudă că au băut un vin de 800-1.000 de euro".