Diabetul este o boala perfida, care afecteaza 200 de milioane de persoane in intreaga lume. Nu este descoperita decat intamplator, cand este posibil sa se fi instalat deja complicatiile. Datorita modificarilor dramatice ale stilului de viata, asistam in prezent la o adevarata pandemie de diabet. Fiindca odata declansat, traim cu diabet toata viata, exista cateva reguli cu ajutorul carora putem avea o viata aproape normala, ne explica prof. dr. Nicolae Hancu, presedintele Federatiei Romane de Diabet. UN NUME, DOUA BOLI Sub numele de diabet zaharat se ascunde un grup de boli caracterizate prin cresterea zaharului in sange datorita incapacitatii pancreasului de a secreta insulina sau, desi este secretata, nu functioneaza din cauza rezistentei organismului la insulina. Exista doua tipuri de diabet. Diabetul zaharat de tip I, sau insulino-dependent, se declanseaza pana in 30 de ani, iar ca sa supravietuiasca, bolnavul trebuie sa faca zilnic injectii cu insulina. Diabetul zaharat de tip II, de care sufera 90% dintre bolnavii de diabet, apare dupa 30 de ani si este asociat cu obezitatea, hipertensiunea arteriala, cresterea colesterolului, a trigliceridelor a colaceilor de grasime de pe abdomen. In plus, acesti bolnavi sunt cel mai adesea fumatori si nu refuza cateva paharele zilnice de alcool. STIL DE VIATA In primul rand trebuie stabilit dozajul exact de insulina necesara zilnic fiecarui pacient, astfel incat sa se evite cu orice pret hipoglicemiile nocturne (glicemie sub 0,50 g/l) ca si cresterea acesteia peste 1,60 g/l la trezire. Diabeticul trebuie sa invete sa-si citeasca glicemia, stiind ca doza de insulina se adapteaza in doua moduri: imediat, bazandu-se pe glicemia masurata din varful degetului, si retrospectiv (media glicemiei din ultimele trei, patru zile). Astfel se echilibreaza diabetul, iar riscul complicatiilor este diminuat. Bolnavul trebuie sa-si masoare singur glicemia, cel putin de trei, patru ori pe zi, in general inaintea mesei si la 2 ore dupa ce mananca. De aceea, detinerea unui glucometru, aparat care masoara glicemia dintr-o singura picatura de sange, recoltata din deget, este absolut indispensabila. Aceasta obisnuinta este un factor absolut esential. In perioade de instabilitate, nu ezitati sa inmultiti masurarea glicemiei. Schimbati-va locul injectiei de insulina si stabilindu-va locul acesteia in functie de momentul zilei. De exemplu dimineata in brat, la pranz in burta si seara in coapse, variind cu cativa centimetri de fiecare data pentru a evita modificarea tesutului subcutanat. Folositi ace de diferite lungimi, in functie de grosimea tesutului. Diabeticul trebuie sa invete sa previna si sa trateze scaderea brusca a nivelului glicemiei. Acestea nu sunt o fatalitate, sunt doar neplacute, numai in circumstante particulare fiind periculoase. Invatati sa recunoasteti semnele care anunta scaderea glicemiei (transpiratie, iritabilitate , tremuraturi, foame, oboseala, durere de cap , tulburari de vedere) si sa aveti totdeauna la indemana zahar, care se absoarbe rapid, sau glucoza, in caz de nevoie. In caz de hipoglicemie severa (care necesita interventia unei a doua persoane pentru rezolvare) o injectie intramusculara cu glucagon, pe care diabeticul trebuie sa-l aiba la domiciliu ca rezerva, va poate feri de pierderea cunostintei. SUPRAVEGHEREA DIABETULUI Complicatiile pe termen lung apar silentios, dar ireversibil. De aceea, poate cel mai important este ca bolnavul sa fie foarte atent supravegheat. IN FIECARE AN: electrocardiograma , fund de ochi si examen neurologic (pentru a urmari o eventuala scadere a sensibilitatii), supravegherea functionarii rinichilor si a „profilului lipidic sanguin“ (colesterol total, HDL colesterol, trigliceride ). LA TREI SAU SASE LUNI: dozajul hemoglobinei glicozilate care reflecta echilibrul glicemic in ultimele doua luni si deci eficacitatea tratamentului. Ea trebuie sa fie sub 7%. REGULAT: supravegherea tensiunii arteriale si a greutatii. IN PERMANENTA: Pielea diabeticului trebuie cercetata cu atentie in fiecare zi, in special cea de pe picioare (datorita riscului de aparitie a unor leziuni nesesizabile, din cauza scaderii sensibilitatii la durere - ex. rosatura unui pantof) FUMATUL si diabetul nu fac casa buna, de aceea este obligatoriu renuntatul la acest obicei nesanatos. SARCINA la o diabetica trebuie supravegheata cu maxima atentie, fiind necesara de multe ori o intensificare temporara a tratamentului. Ea trebuie "programata" inainte de conceptia propriu-zisa. NU UITATI: diabetul este o maladie evolutiva, iar vigilenta nu trebuie sa scada niciodata pentru a asigura cel mai bun viitor posibil bolnavului. Aboneaza-te la Newsletter-ul de Sanatate Acasa.ro ca sa afli cum iti mentii sanatatea si frumusetea.