Arhiepiscopia Catolica din Bucuresti se opune construirii in vecinatatea Catedralei Sf. Iosif a unui zgirie-nori. Prelatii au fost initial de acord, dar s-au razgindit dupa ce le-au fost refuzate pretentiile suplimentare ridicate.

Relatia dintre Arhiepiscopia Catolica si proiectul Millennium Building Development dureaza din anul 1999, cind Biserica si-a dat acceptul ca in vecinatatea catedralei sa se construiasca o cladire de birouri cu 20 de niveluri, dintre care trei subterane. In schimb, antreprenorul se angaja sa amenajeze in fata catedralei o piateta, care urma sa se numeasca chiar asa, Piata Catedralei.

Din acel moment, ierarhii au inceput sa faca lobby in favoarea constructiei, trimitind adrese de sprijin catre autoritati: Ministerului Culturii, Ministerului Lucrarilor Publice si Primariei Capitalei. Ansamblul format din alaturarea catedralei cu noua piata si cladire este interesant si atragator. Silueta cladirii de birouri care va putea fi perceputa din diverse unghiuri ale orasului va marca prezenta pietei si a catedralei in Bucuresti intr-o simbioza fericita.

Acestea erau cuvintele prin care arhiepiscopul Robu descria proiectul initiat de Millennium Building Development.

Doi ani mai tirziu, tonul sau s-a schimbat insa complet, retragind, printr-o adresa, acordul de principiu. Beneficiarii proiectului, contrar celor discutate, nu ne-au dat asigurari in scris ca din punct de vedere structural cladirea nu va pune probleme deosebite si nu va periclita stabilitatea catedralei, justifica IPS Ioan Robu, invocind si exemplul cladirii Budisteanu Office Center, situata peste drum de catedrala, care a provocat fisuri intr-o cladire alaturata.

Prelatii ridica noi pretentii

De cealalta parte insa, constructorul sustine ca nemultumirea preotilor nu este generata de grija fata de catedrala, ci de refuzul cu care au fost tratati atunci cind au emis pretentii privind noua cladire. In 2001, Arhiepiscopia a ridicat pretentii, pe linga amenajarea piatetei, si asupra unor spatii din viitoarea cladire: dreptul de a folosi birourile de la mezanin sau etajul I si sala de conferinte aferenta, un spatiu de expozitie pentru carti si obiecte bisericesti la parter si zece locuri de parcare in exclusivitate.

De asemenea, preotii doreau ca accesul la spatiile de parcare sa nu se faca dinspre catedrala. Conditiile nu le-au fost respectate, intrucit, sustine constructorul, deja li se facusera citeva favoruri prin construirea unei piete intre bloc si locasul de cult. Am lasat o distanta de zece metri intre cele doua cladiri si ne-am retras cu doi metri de la marginea proprietatii noastre, spune Magdalena Soreata, administratorul de la Millennium.

Razboiul s-a mutat in instanta

Magdalena Soreata considera ca Biserica nu avea cum sa-si retraga acordul de principiu atita vreme cit acesta isi produsese deja efectele legale: obtinerea tuturor autorizatiilor necesare construirii cladirii. De cealalta parte, reprezentantii Bisericii sustin ca pot demonstra in instanta ca, desi constructorul este acoperit cu autorizatii, acestea pot fi demontate ca ilegale.

Acordul nostru nu a fost unul autentificat si aveam dreptul de a ne schimba pozitia, exact ca in cazul unui testament. Asta pentru ca nu este respectata legislatia europeana cu privire la regimul monumentelor istorice, spune pr. Francisc Dobos , secretar eparhial.

Recent, firma a cerut Arhiepiscopiei dreptul de a intra in catedrala cu citiva experti pentru a constata starea imobilului si a putea monitoriza eventualele consecinte pricinuite de noua constructie. Preotii s-au opus si au cerut o ancheta Inspectoratului de Stat in Constructii, cu scopul de a obtine incetarea lucrarilor, care au inceput in luna martie. Am cerut instantei dreptul de a intra cu un expert pentru a constata in ce stadiu este biserica, spune Magdalena Soreata. Preotii spera sa obtina insa oprirea lucrarilor si au si initiat o campanie de presa in acest sens.