Incepand de vineri si pana pe 29 iunie, spactacolul „ Hamlet Machine” isi arata mecanismele in Ceainaria Carturesti, intr-o expozitie de fotografie a Mihaelei Marin.

Vineri, la ora 17, criticul de teatru George Banu, actorul Marius Stanescu si actrita Ioana Craciunescu, regizorul Dragos Galgotiu si scenograful Andrei Both, dar si Mihaela Marin, in calitate de fotograf, au venit la Libraria Carturesti.

Ce i-a adus pe toti la un loc a fost lansarea albumului de fotografie „Hamlet Machine”, dar si vernisajul expozitiei cu acelasi nume, care aduce pe peretii ceainariei citeva dintre lucrarile din volumul proaspat aparut la editura Nemira .

|n afara de aceasta ocazie formala, pe toti cei de mai ii leaga experienta „Hamlet Machine”, piesa montata de Dragos Galgotiu la Odeon dupa textul lui Heinrich Müller, a carei scenografie a fost semnata de Andrei Both si al carei actor principal, Marius Stanescu, a primit Premiul Uniter pentru cel mai bun actor in rol principal.

Fotografiile reproduse in album, dar si expuse in format mare la Carturesti, au fost realizate de Mihaela Marin in timpul mai multor reprezentatii ale acestui spectacol de-a lungul stagiunii 2006-2007, artista aflindu-se la a doua colaborare cu Galgotiu si Marius Stanescu, prima fiind „Portretul lui Dorian Gray”, piesa in urma careia au rezultat o expozitie si un album similare.

Daca eseistul si criticul de teatru George Banu a semnat textele care insotesc, fara sa expliciteze, fotografiile din volum, actrita Ioana Craciunescu, a tradus o parte dintre ele – dat fiind ca este vorba de un album trilingv: romana, franceza si engleza -, dar a si citit, in timpul lansarii, citeva.

Dupa cum marturisea si regizorul Dragos Galgotiu, intreaga poveste din jurul „Hamlet Machine” este, de fapt, un joc de oglinzi: „Daca Müller face un eseu despre Shakespeare, regizorul si intreaga echipa au facut un eseu despre Müller, iar Mihaela Marin un eseu despre spectacol. Textul lui George Banu vine, la rindul sau, ca un eseu despre fotografiile Mihaelei Marin, intrind impreuna, intr-un joc de oglinzi.”

Deschizind albumul, tiparit in conditii grafice foarte bune, ai impresia ca te afli mai degraba in fata unor picturi sau macar a unor forme hibride intre foto si pictura, senzatia pastrindu-se si in fata fotografiilor printate la scara mare, incluse in expozitie. |ntr-o forma sau alta, cam toti cei invitati la lansare au ajuns in acest punct al discutiei, de la Marius Stanescu, pina la scenograful Andrei Both.

George Banu, care a asigurat textele fragmentate, in care prinde, in fraze compacte, diferite unghiuri ale specatcolului lui Galgotiu vazut prin ochii si obiectivul Mihaelei Marin. De la contrastele baroce si „ ispita tactila a pielii” a acestor fotografii, de la scurtele comentarii pe marginea obscuritatii care le domina, pina la „corpul manierist” si la „elogiul machiajului”, pe care-l citeaza din Baudelaire.

„Pastilele” criticului, care intervin printre imagini, concentreaza atit lectura subiectiva a acestui experiment, cit si referintele, de la Roland Barthes, la Jean Genet, pe care se sprijina aceasta lectura.

Tipul de fotografie practicata de Mihaela Marin, venind dintr-o nisa mai deloc calcata de artistii romani, este, asa cum a aratat si Banu, un soi de dialog „intre ochiul aparatului foto si spectacol”, sustragindu-se atit genului documentar, cit si perspectivei autobiografice. Spactaculoase, atit in varianta hirtiei de carte, cit si a hirtiei fotografice, imaginile nu folosesc insa nici un fel de efecte speciale in afara de cele pe care miscarea si luminile din spectacol le-au oferit artistei.

Daca nu domina intunericul, la ordinea zilei sunt culorile greu de manipulat, cum ar fi albastrul, contrastele scotind la iveala ba scene dinamice, mai mult sau mai putin deformate in momentul declansarii aparatului, ba portrete, individuale sau colective – care acopera mai toate zonele de trairi -, ba fragmente decupate dupa logica subiectiva a autoarei.

Texturile merg si ele de la claritatea calculata la pixel, pina la halucinantele efecte ale estomparii, iar obiectivul a pindit personajele pina cind le-a decupat in ipostaze care, de cele mai multe ori, creeaza intre ele si cel care priveste un fel de intimitate. Daca albumul se gaseste de astazi in librarii, expozitia ramine deschisa pina pe 29 iunie.