Premiera piesei rusului Valentin Krasnogorov s-a jucat cu casa inchisa, in ciuda falsei pudori a Primariei iesene. "Hai sa facem sex!“, a sunat invitatia facuta iesenilor de regizorul Benoit Vitse la acest sfirsit de saptamina. Masurile punitive ale primariei, respectiv afisele rupte in virtutea unor asa-zise reguli de pudoare si dogme religioase, nu au facut decit sa-i aduca pe ieseni in numar foarte mare la Ateneu. Numarul scaunelor a trebuit suplimentat. Sexul declarativ "Je t’aime, moi non plus“. Pe soaptele lui Jane Birkin si ale lui Serge Gainsbourg, cortina se ridica. Pe scena, un decor simplu de living: un coltar , un fotoliu si un lampadar. In fotoliu, privind incruntat pe sub ochelari intr-o carte, un barbat. Numele personajului este Sotul. Imediat intra Sotia. Vesela, dezinvolta si foarte hotarita i se adreseaza barbatului: "Hai sa facem sex!“. Urmeaza un dialog intre cei doi, ca o negociere, tensionat, ca intr-un cuplu a carui iubire pare expirata, pierduta in ani multi de casnicie. "De ce trebuie s-o facem tot timpul culcat, de ce n-o facem pe masina de spalat ?“, insista Sotia. "Tu stii cit a costat masina de spalat?“, incearca sa bata in retragere Sotul, care adauga: "Ti s-a intimplat ceva la serviciu?“. "Problema e cu cine“ In "Hai sa facem sex“, personajele vin parca de nicaieri si se duc spre nicaieri. Scenele se succed, schimbind personajele prin rotatie. A doua scena: Sotia si Profesorul, specialist in sexologie. Planurile se schimba. El vrea, ea doar cocheteaza cu ideea. Urmeza scenele care sugereaza homosexualitatea. Intra Sotia, care-i spune Fetei: "Hai sa facem sex!“. "Problema e cu cine“, spune Fata. Urmeaza tatonarile dintre cele doua, care in final par sa accepte provocarea. Vine replica Fetei, care spune: "Lanturi genitale din toate tarile, uniti-va!“. Scena "amoroasa“ dintre Profesor si Sot e si ea savurata de public . Sotul ar vrea, dar parca nu, Profesorul ii face ochi dulci aruncindu-i aceeasi propunere – "Hai sa facem sex!“ – in timp ce rupe ambalajul unui prezervativ. De altfel, treptat, titlul piesei ajunge forma de salut intre personaje. Inapoi la foaia de observatie Spre final, cei patru se intersecteaza in fuga lor din acea lume trista. Toti se hotarasc sa fuga. Dar sint brusc treziti la realitate. Apare Sora. O femeie dura, grobiana, tragind la masea dintr-o sticla de vodca. Dialogul comic devine macabru. Spectatorul afla in final ca, de fapt, cei patru nu erau altceva decit niste "chiriasi“ la un spital de nebuni, ca Sotia nu a fost maritata niciodata si ca era virgina, ca Fata avusese deja trei casnicii, ca Profesorul nu era specialist in sex, ci doar un dascal amarit de tara, iar Sotul, un frustrat. Publicul este adus treptat cu picioarele pe pamint, iar comedia se transforma in drama. In final, dupa ce le citeste "oaia de observatie“ la fiecare, cea care le fura orice dorinta de evadare, Sora, le aduce aminte pacientilor, dar si publicului ca "miine e un cuvint cu ghinion“. Distributie profesionista Piesa lui Valentin Krasnogorov a fost jucata pina acum in Rusia, Ucraina, Australia si in Muntenegru si urmeaza sa fie pusa in scena in SUA si in Polonia. La Ateneul din Iasi, astazi este ultima reprezentatie. Daca in piesa "Evanghelistii“ a Alinei Mungiu-Pippidi, Benoit Vitse a apelat la actori debutanti, studenti ai Universitatii de Arte, in cazul piesei "Hai sa facem sex“, francezul a preferat actori deja consacrati pe scena Teatrului National "Vasile Alecsandri“. Catinca Tudose, Erica Moldovan, Nicolae Ionescu, Matei Bogdan si Augustina Badarau au ridicat publicul iesean in picioare prin interpretari de exceptie. Idei despre piesa - "Titlul piesei este iluzoriu, e vorba despre o drama complicata, tragica, dar in acelasi timp amuzanta. E o piesa foarte buna si un spectacol pe care merita sa nu-l pierzi.“ (Ion Sapdaru, regizor la Teatru National "Vasile Alecsandri“) - "Este important ca vorbim fara prejudecati despre sex, care se regaseste direct sau indirect, in continuare, in mass-media, cel mai des in ipostaze vulgare si stupide. Este vorba despre modul nostru de a supravietui dupa orgasmul banalizat si retransmis la televizor.“ (Benoit Vitse, regizor si director al Ateneului Iasi)