Germania reface arhiva distrusă a STASI

Sute de mii de fragmente vor fi reasamblate cu ajutorul unui program computerizat. Guvernul Germaniei a alocat peste şase milioane de euro pentru refacerea unor documente distruse de fostul serviciu secret - STASI , la sfarşitul anului 1989, în urma căderii zidului Berlinului. Documentele sunt astăzi sub formă de fragmente disparate şi va fi necesară o muncă uriaşă pentru rearanjarea celor 600.000 de fragmente salvate, care sunt depozitate în 16.250 de saci. Banii alocaţi de guvern vor fi investiţi în crearea unui program de calculator care ar putea „reasambla" documentele rupte. Bucăţile de hartie vor fi scanate una cate una, iar apoi, analizand forma marginilor, culoarea cernelii şi calitatea hartiei, programul va propune variante de asamblare, care vor fi verificate de operatori specializaţi. Dacă programul va funcţiona, se aşteaptă ca documentele să fie refăcute în aproximativ cinci ani. Foştii ofiţeri n-au reuşit să le ardă Conform mărturiilor unor foşti angajaţi STASI, intenţia iniţială era ca documentele să fie arse după ce au fost rupte, însă ofiţerii însărcinaţi de fostul şef, Erich Mielke, cu această treabă nu au reuşit să organizeze transportul sacilor pană la locurile de incinerare . Preşedintele Horst Koehler a vizitat personal arhiva fostelor servicii secrete în februarie 2007. Încă de pe atunci, administratorul arhivelor, doamna Marianne Birthler, i-a prezentat preşedintelui problemele cu care se confruntă arhiva şi i-a înmanat un raport, cu soluţii posibile, între care şi finanţarea programului computerizat. Parlamentarul Klaus Peter Willsch, unul din susţinătorii finanţării acestui proiect, a explicat presei că programul informatic menit să refacă documentele simulează tehnica de rezolvare a unui puzzle. Se caută numele colaboratorilor Specialiştii spun că documentele pe care au încercat să le distrugă ofiţerii STASI ar putea cuprinde informaţii importante ale fostei poliţii secrete din RDG. Acestea ar include dovezi ale unor încercări de recrutare a unor angajaţi ai NATO sau a unor academicieni străini, precum şi liste cu persoanele recrutate de STASI sau informaţii utile despre operaţiunile secrete desfăşurate de această agenţie în întreaga lume. Un puzzle gigantic Din 1991 şi pană acum au fost refăcute manual mai multe documente, dar ele reprezintă doar o infimă parte din cantitatea totală lăsată de STASI în depozite şi pivniţe. Agenţii trebuie să întindă bucăţile de hartie din doi-trei saci pe cateva mese enorme şi apoi, cu multă migală, se străduiesc să asambleze fostele documente după culoarea hartiei, culoarea cernelii, ca într-un puzzle gigantic. Conform ritmului de lucru manual , specialiştii au estimat că refacerea tuturor documentelor prin metode tradiţionale ar dura cateva sute de ani, chiar dacă s-ar lucra cu o echipă de 30 de persoane. Programul informatic, în schimb, are şanse să termine în vreo cinci ani. Eficacitatea metodei computerizate va fi testată de Institutul Fraunhofer timp de doi ani, perioadă în care se va lucra experimental cu bucăţile de hartie din 400 de saci. Metoda de reconstituire după modelul jocului de puzzle a mai fost folosită şi în trecut. De pildă, în timpul asediului Ambasadei SUA din Iran, în anul 1979, profesioniştii au reasamblat cateva sute de documente secrete rupte în grabă, întrucat informaţiile conţinute în ele erau vitale. În 2001, aproape 30 de specialişti italieni în arte plastice au refăcut o frescă folosind un program computerizat, după ce fresca, prăbuşită din cauza unui cutremur, se făramiţase în mii de bucăţele. Cel mai mare puzzle, ca joc, numără 18.240 de piese şi a fost rezolvat de Dave Cozard, care a avut nevoie de 654 de ore pentru a-l termina, în 2005.