Emisiunea lui Mihai Tatulici de duminica, din seria „Zece pentru Romania”, ne-a prilejuit intilnirea cu breasla chirurgilor. O intilnire mai putin obisnuita, pentru ca reprezentanti ai meseriei au fost confruntati cu rezultatele unei anchete organizate de sociologi pe un esantion de 300 de profesionisti ai bisturiului. Prima concluzie care se desprinde, atunci cind examinam rezultatele demersului la care au participat nu mai putin de patru institute diferite de sondare a opiniei publice, este aceea a unei clase aflate intr-o criza morala . Mai intii, un paradox. E vorba despre oameni care apreciaza proprietatea privata si au un intens cult al realizarii personale. Si trebuie recunoscut ca printre elitele acestei meserii se afla oameni cu realizari recunoscute pe plan international. Pe de alta parte, cvasitotalitatea lor (96%) sint angajati in institutii de stat. Semn ca se poate cistiga bine lucrind in serviciul natiunii, daca stii sa iti impui regulile proprii. Bisturiu cu doua taisuri M-am uitat la acesti oameni cu sentimente amestecate. Pentru ca aproape fiecare dintre noi ajunge, la un moment dat, in miinile breslei lor, multi dintre noi tind sa aiba un fel de respect superstitios pentru ei. Iar ei stiu asta si isi cultiva, in mod evident, o imagine de apostoli ai medicinei. Realitatea este insa departe de aceste aparente. Medicii chirurgi spun ca toata ziua si-o dedica pacientilor, dar pe lista primilor 10 chirurgi nominalizati de colegii lor se numara personaje care stau toata ziua la televizor sa se certe cu alti politicieni. Tot chirurgii ne asigura ca e important sa fie bine informati si sa se perfectioneze mereu, dar o mare parte dintre ei (65%) nu au putut indica absolut nici un nume de chirurg performant in specialitatea sa, caz unic printre reprezentantii grupurilor studiate pentru emisiunea „Zece pentru Romania“. Pretind ca promoveaza competenta, dar printre primele zece nume pe care le mentioneaza se numara acela al unui plagiator notoriu. Ne sugereaza ca sint samaritenii care salveaza vieti, dar unii dintre ei sint cunoscuti mai degraba pentru liposuctiuni sau pentru ca monteaza sini de silicon. O clasa de idoli Cum am ajuns aici, ca societate, la o asemenea dependenta bolnavicioasa fata de ei? Caci este clar ca nicaieri in Europa nu exista un asemenea fior respectuos fata de aceasta clasa. Acolo, medicii, inclusiv chirurgii, sint niste functionari oarecare. Bine platiti, desigur, dar cu nimic mai proeminenti decit, sa spunem, profesorii universitari. Inutil sa mai adaug, nici la unii si nici la ceilalti nu mergi acolo cu sacosa cu cartuse de Kent sau cu plicul cu dolari. Am ajuns, in aceasta tara, dupa decenii de comunism si aproape douazeci de ani de capitalism de cumetrie, la o cultura a impunitatii unor intregi categorii. Nici unul dintre medicii care au ajuns pe prima pagina a ziarelor pentru ca au nenorocit familii intregi, precum celebrul Ciomu, nu a ajuns dupa gratii. Nici unul dintre stapinii medicinei oficiale, care au trucat licitatii, nu a aminat revizia limuzinei sale pentru ca ar fi trebuit sa faca un drum pe la Parchet. Povesti de succes fara acoperire Ce am vazut, in schimb, este un grup de oameni care se felicita reciproc. Ma indoiesc insa ca au motive. Aproape la toate capitolele, de la mortalitate infantila pina la TBC, statisticile ne situeaza consistent la coada Europei din punctul de vedere al sanatatii populatiei. Chiar si presedintele sare in avion sa se opereze la Viena, pentru ca nici o banala discopatie nu putea fi rezolvata fara riscuri. Noi deocamdata raminem aici, sa ii vedem si sa le ascultam povestile de succes.