Formula 1 a tradarii

Rezolutia procurorilor, prin care i se cere Curtii de Apel Bucuresti emiterea unor mandate de arestare pe numele functionarilor si consultantilor acuzati de tradare si, respectiv, spionaj, contine informatii uluitoare referitoare la implicarea unor ministri in acest scandal. CODRUT SERES - ministrul economiei - se pare ca era denumit in conversatiile telefonice purtate de Stantchev cu asociatii sai "Hakkinen" (n.r. - Mika Hakkinen, pilot finlandez de Formula 1). In cursul unei discutii despre pachetul de 8% din actiunile Petrom, Seres i-a marturisit lui Stantchev ca "s-a facut de c...t in guvern", sustinand actul normativ referitor la Petrom. NAGY ZSOLT - ministrul telecomunicatiilor - denumit in aceleasi conversatii "Schumacher" (n.r. - Michael Schumacher, pilot german de Formula 1). Potrivit lui Stantchev, Nagy ar fi spus: "Eu pot sa rezolv cu cativa dintre ministri, pot sa vorbesc cu ei si totul sa mearga bine". LIVIU LUCA - presedintele PAS Petrom - a incheiat, in luna mai 2005, un contract de consultanta cu Credit Swiss First Boston, la care lucra Stamen Stantchev, in vederea preluarii pachetului de 8% din Petrom. STAMEN STANTCHEV - consultant international al Credit Swiss First Boston - este acuzat de spionaj dupa ce a intermediat, sustin procurorii, transmiterea mai multor secrete legate de privatizarile din domenii strategice cum ar fi energia sau telecomunicatiile. Codrut Seres, ministrul economiei si comertului, si Liviu Luca, presedintele Asociatiei Salariatilor din Petrom, si-au dat mana pentru a promova in guvern hotararea privind vanzarea pachetului de 8% din actiunile SNP Petrom. Asa se arata in referatul prin care procurorii au cerut Curtii de Apel Bucuresti arestarea preventiva a functionarilor si consultantilor internationali acuzati de tradare si spionaj. In acelasi document se mai specifica faptul ca ministrul comunicatiilor, Nagy Zsolt, s-a oferit sa incerce sa obtina semnaturile colegilor sai din executiv pentru actul normativ. Cei doi ministri ar fi fost convinsi sa faca asta de Stamen Stantchev, care semnase in acest sens un acord cu sindicalistul Luca. „Capusa” pentru banii de la Luca Potrivit referatului intocmit de anchetatori, in prima parte a anului 2005, Stamen Stantchev, pe atunci consultant al Credit Swiss First Boston (CSFB), l-a contactat pe Liviu Luca pentru a-i propune ajutorul sau in obtinerea pachetului de actiuni. La randul sau, Luca, „mizand pe dezinteresul si lipsa de informatii a majoritatii salariatilor in domeniul pietei de capital, a obtinut imputernicirea de a lua, in mod discretionar, decizii cu privire la respectivele actiuni”. Ulterior, pe 24 mai 2005, intre cele doua parti s-a incheiat o intelegere prin care PAS Petrom a acordat exclusivitate pentru activitatea de consultanta si finantare in vederea preluarii actiunilor consortiului format din CSFB si J&T Private Equity N.V. Olanda. Aceasta ultima societate este, in opinia anchetatorilor, o „capusa” prin intermediul careia Stamen Stantchev si oamenii sai urmau sa incaseze o suma importanta pentru „consultanta” acordata. Hotarare de guvern creata de „consultanti” Proiectul de hotarare de guvern favorabil tandemului CSFB-PAS Petrom, in care Asociatia Salariatilor era mentionata in mod expres ca beneficiara legala a pachetului de 8%, a fost inaintat ministrului Codrut Seres chiar de Stamen Stantchev. „In cauza exista dovezi ca proiectul in forma dorita a fost inaintat ministrului - convorbirea telefonica din data de 5.06.2005, dintre Stamen Stantchev si Michal Susak, in care primul ii spune celui de-al doilea ca a inmanat proiectul ministrului si ca mai e nevoie de patru semnaturi pentru a fi dus in guvern. La acest capitol exista inclusiv discutiile dintre Stamen Stantchev si Ioan Codrut Seres, care au stabilit sa se intalneasca la Grande Caffe”, se arata in referatul Parchetului General. Potrivit aceluiasi document, in aceeasi seara, Stantchev l-a sunat pe Michal Susak (consultant al CSFB pentru piete emergente si inculpat in dosar - n.r.) caruia i-a dat detalii in legatura cu proiectul de act normativ. „Miercuri (n.r. - Ioan Codrut Seres) se va intalni cu L (n.r. - Liviu Luca) si ii va solicita sprijinul, deoarece are nevoie de patru semnaturi pentru a o duce in guvern... va cere ajutor pentru aceste patru semnaturi si a spus ca, imediat ce va avea semnaturile, il va pune (...) a spus ca va obtine una, care a de la M.F. (n.r. - Ministerul Finantelor Publice), dar celelalte sunt greu de obtinut pentru el. Va incerca, dar are nevoie de ajutor. O sa ma intalnesc marti cu L si voi vorbi cu el despre intalnirea pe care o va avea el. Am vorbit cu el (...) o sa avem o discutie inainte sa se duca la intalnirea cu L si o discutie luni seara, dupa intalnirea cu L. Joi, documentele vor fi puse in miscare pentru colectarea de semnaturi... A spus ca va face tot posibilul pentru ca saptamana viitoare sa treaca de guvern”, se arata intr-o nota de interceptare citata in referat. Mai mult, discutiile purtate de Stantchev cu Susak arata ca acestia incercau sa obtina semnatura ministrului de stat din perioada respectiva, Gheorghe Seculici, si ca reusisera sa gaseasca o cale de „acces” la acesta prin intermediul sefului de cabinet al ministrului. Proiectul de hotarare a fost discutat in guvern pe 29 iunie 2005, data la care Stantchev a purtat mai multe convorbiri telefonice cu Luca, Susak, Mucea, Seres si Kerekes. Bulgarul a incercat sa afle ce s-a intamplat in sedinta executivului pentru a stabili ce urmeaza sa faca. Seres: „M-am facut de c...t azi in guvern” In seara aceleiasi zile, Stantchev este sunat, la ora 22.11, de Codrut Seres, care era suparat pentru ce se intamplase in sedinta de guvern si pentru faptul ca Liviu Luca nu isi indeplinise obligatia. „A fost un scandal... Unii ministrii au spus ca aceasta ordonanta este imorala si murdara si nu vor sa fie partasi la asa ceva. Asa ca am fost un pic rusinat. Prin urmare, ar trebui ca (n.r. - Liviu Luca) sa-si rezolve problema mai intai (n.r. - aceea de a obtine semnaturile de la ministrii justitiei si finantelor publice, precum si de la ministrul de stat Gheorghe Seculici). Pentru ca, pana azi, nu m-am simtit prost in nicio sedinta de guvern. Si azi nu stiu pentru cine si pentru ce am fost... Am avut doua intalniri cu el (n.r. - Liviu Luca) si i-am spus sa-si rezolve problema. Nu a reusit sa faca asta. Asa ca nu voi mai fi cel care sa mai puna aceeasi problema in guvern. Nici nu se discuta”, afirma Seres in discutia interceptata de procurori. In cadrul aceleiasi discutii cu Seres, Stantchev a replicat: „De fapt, m-am intalnit cu prietenul meu din Ministerul Telecomunicatiilor (n.r. - Nagy Zsolt) si mi-a spus care e treaba; am luat cina cu el si mi-a explicat. A spus: puteam sa rezolv eu, daca stiam. Nu trebuie sa fac si treaba lui Luca, sa implic oameni care nu trebuie implicati. Dar a spus: eu pot sa rezolv cu cativa dintre ministri, pentru ca sunt prietenii mei; pot sa vorbesc cu ei si totul sa mearga bine. Dar a spus ca, de fapt, acest ministru al internelor , el a fost contra. Si el a facut scandal”. Chiar daca afirma ca nu se va mai implica pentru ca s-a facut „de c...t in guvern”, ministrul Seres a mai incearcat o data, pe 12 iulie 2005, sa promoveze acelasi proiect de hotarare. Insa, cu tot sprijinul acordat de Nagy Zsolt, ministrul justitiei, Monica Macovei, nu a putut fi convinsa sa semneze proiectul, acesta fiind abandonat. Contactat telefonic, ministrul telecomunicatiilor, Nagy Zolt, a negat ca ar fi avut alte legaturi, in afara celor oficiale, cu Stamen Stantchev. „Eu nu stiu nimic de chestia asta. Eu stiu ca au fost dezbateri despre acest subiect in guvern (n.r. - proiectul hotararii referitoare la pachetul de 8a din Petrom). Nu stiu ce sa comentez mai mult. Cu domnul Stantchev am avut doar intalniri in cadru oficial.” Ministrul Seres nu a putut fi contactat pana la inchiderea editiei. Alint Nagy si Seres, porecliti Schumacher si Hakkinen In referatul inaintat instantei, procurorii sustin ca Stantchev a pus la punct o adevarata retea de spionaj. Pentru atingerea scopurilor sale, acesta a „cultivat sistematic, folosindu-se de mijloace si metode specifice in acest sens, relatiile personale cu oficialii romani”. Pentru a comunica, membrii retelei foloseau telefoane cu cartele emise de operatori de telefonie mobila din Austria, cu acoperire internationala. Astfel de aparate au primit si functionarii publici, si demnitarii din Guvernul Romaniei cu care bulgarul ar fi colaborat. Potrivit anchetatorilor, el a sperat ca, in acest fel, convorbirile nu vor putea fi interceptate. In plus, in cadrul conversatiilor, se foloseau mesaje codificate, ministrul comunicatiilor, Nagy Zsolt, fiind denumit „Schumacher” sau „Schumi”, in timp ce ministrul industriilor, Codrut Seres, pare a fi fost poreclit „Hakkinen”. Mai mult, o parte a intalnirilor neoficiale cu Codrut Serers ar fi avut loc in strainatate, in Austria, la vila lui Stantchev din Viena, sau in Turcia. Potrivit actelor din dosar, consultantul Credit Swiss First Boston a fost invitat chiar si la nunta ministrului Seres si isi petrecea, uneori, scurte vacante la munte cu Mihai Donciu si Nagy Zsolt. AFACERI Stantchev negocia orice, de la fabrici la curent electric ieftin Pe langa promovarea hotararii referitoare la 8a din Petrom, Stamen Stantchev a tratat cu ministrul Seres si alte afaceri. Astfel, in data de 20 iunie 2005, cei doi s-au intalnit si au discutat posibilitatea ca partea romana sa aprobe incheierea unui contract cu grupul rusesc Marco, care controleaza industria de aluminiu, prin care Hidroelectrica si Nuclearelectrica sa furnizeze energie, in conditii neconcurentiale, catre Alro Slatina. Pentru obtinerea acestui avantaj, grupul Marco il contactase pe Vadim Benyatov, director in cadrul CSFB, care la randul sau luase legatura cu Stantchev. O alta afacere viza privatizarea societatilor Romaero SA si Avioane Craiova SA, de a caror achizitionare era interesata societatea Jetran International din SUA, reprezentata in Romania de Mirica Dumitrescu. Si pentru aceasta intelegere intermediar a fost tot Stamen Stantchev, care in cadrul unei discutii telefonice il asigura pe Mirica Dumitrescu ca a discutat cu Seres. „Vom pregati documentele pentru licitatie... nu-ti face griji”, il linistea Stantchev. Electrica Muntenia, oferita pe tava Ultima mare „consultanta” acordata de Stantchev a fost legata de privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA. Procesul de privatizare a demarat in ianuarie anul acesta, cand au fost depuse zece oferte din partea unor firme straine. Printre acestea se numara si ENEL Spa-Italia, deosebit de interesata de achizitionarea Electrica Muntenia. Stantchev a sprijinit Enel Spa la cererea lui Vadim Benyatov. Stamen Stantchev a reusit, prin intermediul lui Dorinel Mucea, presedintele comisiei de privatizare, sa obtina lista cu ofertele facute de cele cinci societati care ramasesera in competitie in urma primei faze a privatizarii. Mucea i-a inmanat datele bulgarului in timpul unei intalniri care a avut loc pe 27 martie 2006. In plus, cifrele urmau sa fie confirmate chiar de ministrul Seres. Beneficiind de aceste date, firma ENEL a inaintat cea mai buna oferta, fiind declarata castigatoare. Ministrul comunicatiilor a supervizat tranzactiile Nu doar ministrul Codrut Seres ar fi sprijinit grupul condus de Stantchev in obtinerea unor contracte avantajoase. Si ministrul comunicatiilor, Nagy Zsolt ar fi fost implicat in afaceri, fie prin intermediul consilierului sau, Mihai Radu Donciu, fie direct, cum s-a intamplat in cazul ordonantei Petrom. Astfel, conform rezolutiei Parchetului, Donciu ar fi sprijinit grupul condus de Stantchev in cadrul licitatiei pentru selectarea consultantului pentru privatizarea Companiei Nationale de Radiocomunicatii, contract obtinut de CSFB. De asemenea, CSFB si-a adjudecat si licitatia pentru consultanta in vederea cotarii la bursa a actiunilor Romtelecom, ajutorul venind tot din partea lui Mihai Donciu. „(...) Exista indicii temeinice ca demersurile celui in cauza (Mihai Donciu - n.r.) pentru favorizarea in mod vadit a ofertei consortiului mentionat (CSFB - n.r.) au fost cunoscute si supervizate permanent de catre ministrul Nagy Zsolt”, noteaza procurorii. (Marius Iosef ) Analiza Seres, chemat la raport de Tariceanu Guvernul i-a cerut ieri ministrului economiei, Codrut Seres, o serie de informari cu privire la comertul cu energie electrica . Pe motiv ca „este in alta parte”, Seres a lipsit insa de la sedinta de guvern. Reprezentantii guvernului i-au transmis ca informarea pe care o asteapta cat mai curand trebuie sa contina date despre toate firmele care au contractat energie electrica, despre modul si termenul la care au fost incheiate contractele, despre preturi si despre actionariatul firmelor. In plus, premierul Calin Popescu-Tariceanu i-a solicitat lui Seres sa faca o noua analiza a stocurilor de combustibili pentru aceasta iarna. „Premierul a solicitat ca Autoritatea de Control sa verifice exact ce s-a intamplat”, a precizat purtatorul de cuvant al guvernului, Oana Marinescu. In baza informarilor pe care le va face Seres, guvernul „va lua decizii astfel incat sa fie permisa functionarea in regim concurential a pietei energiei electrice”, dupa cum a anuntat Oana Marinescu. (Mihaela Dinca) VICII DE PROCEDURA Spionii, aparati de avocatii lui Patriciu Dorinel Mucea, Radu Mihai Donciu , Stamen Stantchev si Vadim Benyatov au fost adusi la Curtea de Apel Bucuresti ieri, in jurul orei 13.30. O jumatate de ora mai tarziu, in sala de judecata incepeau si dezbaterile privind propunerea procurorilor de emitere a unor mandate de arestare preventiva. Discutiile s-au impotmolit insa constant, in hatisul de exceptii si vicii de procedura ridicate de aparatorii celor patru, in marea majoritate aceiasi care il reprezinta si pe Dinu Patriciu in dosarul „Rompetrol”. Doua au fost temele predilecte ale avocatilor. In primul rand, s-a ridicat problema ca n-ar mai fi aparut probe noi - cum sustin procurorii - intre momentul emiterii interdictiei de a parasi localitatea si cel al propunerii de arestare preventiva. Apoi, avocatii s-au legat si de sensul sintagmei „informatii secrete”, invocand faptul ca semnificatia cuvantului „secret” n-ar fi definita coerent. La ora inchiderii editiei, dezbaterile continuau in sala, insa respingerea tuturor exceptiilor de catre instanta ii transformase in adevarati sceptici pana si pe avocatii inculpatilor. „Nu cred ca un judecator de aici i-ar putea elibera. Presiunea mass-media este prea mare”, a declarat unul dintre aparatori. (Mihai Mincan) (continuarea in Evenimentul Zilei )