In ciuda ploii, sute de admiratori s-au adunat la Teatrul Bulandra si la Cimitirul Bellu pentru a-l aplauda pentru ultima data pe marele Florian Pittis. Printre cei care i-au adus omagii actorului s-au numarat prietenii si colegii sai Mariana Mihut, Irina Petrescu, Rodica Mandache, Rodica Negrea , Margareta Pislaru, Violeta Andrei , Virgil Iantu, Nicu Alifantis, Stefan Banica jr., Berti Barbera, Artanu, Lavinia Tatomir, vaduva actorului Adrian Pintea, dar si un numeros grup de suporteri rapidisti . In semn de doliu, acestia purtau pe brat fulare sau cocarde alb-visinii. Slujba de inmormintare a inceput in jurul orei 12.00, la Teatrul Bulandra, si a fost oficiata de un sobor de preoti de la Manastirea Plumbuita. Dupa ceremonie, sicriul a fost scos din teatru in aplauzele sutelor de oameni prezenti. Convoiul a pornit apoi spre sediul Radiodifuziunii Romane, unde s-a oprit circa zece minute in fata cladirii, timp in care s-au auzit acordurile melodiei de atitea ori cintate de Motu, „Sfirsitul nu-i aici“. Angajatii Radiodifuziunii au iesit in fata cladirii si si-au aplaudat colegul. La Cimitirul Bellu, cosciugul cu trupul neinsufletit al artistului a fost purtat pe brate de citiva barbati care au batut pas de defilare. Unul dintre ei tinea ritmul: „Un-doi-stai. Un-doi-stai!“. Mormintul lui Florian Pittis este situat pe Aleea Artistilor, linga cel al lui Amza Pellea si foarte aproape de cele in care odihnesc Adrian Pintea si Birlic. O scurta rugaciune a avut loc la mormint, dupa care suporterii rapidisti au cintat cu lacrimi in ochi imnul echipei pe care cel disparut a iubit-o atit de mult. „Cuget, deci exist. Exist, deci sint rapidist“, obisnuia sa spuna Motu pentru care suporterii au cintat „Nu-i echipa mai frumoasa si mai iubita ca Rapid“. Admiratori de toate virstele lacrimau in tacere. O batrina soptea: „Am 83 de ani, dar l-am iubit si am sa-l iubesc pe Motu cite zile oi avea“. Linga ea, o tinara in blugi purta trista in miini un buchetel de nuferi si o luminare. Citeva minute bune de aplauze si strigate de „Te vom iubi mereu!“ l-au insotit pe Motu in mormint. Mult dupa ce ceremonia s-a incheiat, cei adunati nu se hotarau sa plece. „Hai sa mergem sa bem o bere in cinstea lui Motu. Cred ca el asa ar fi vrut“, si-au facut curaj sa plece citiva tineri pletosi in timp ce Nicu Alifantis impartea pachete celor citiva saraci adunati. „Adica gata? Asta a fost tot? S-a dus? Si cu noi cum ramine? Cine ne mai invata muzica? Cine ne mai spune poezii?“, il bombarda o adolescenta cu intrebari pe tatal ei care, tinind-o de umeri, o conducea fara un cuvint spre poarta cimitirului. Afla care sunt cele mai importante stiri ale zilei intr-una dintre cele mai bune selectii de informatii. Aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale al Acasa.ro