Seful Politiei Romane se tine de inventii. Chestorul Gheorghe Popa , in asociere cu alti doi politisti au descoperit in premiera mondiala o metoda de datare a vechimii amprentelor digitale si de stabilire pe baza lor a grupei sanguine a infractorului.

Studiul se desfasoara incepand din 2004 si a avut drept cobai 800 de elevi ai Scolii de Politie Campina, carora li s-au prelevat amprentele pe lamele de sticla la intervale de 180 de zile, vreme de doi ani.

Dupa ce in urma cu o saptamana a facut publice rezultatele cercetarilor in cadrul Congresului International de Criminalistica , chestorul Popa a fost abordat de ofiterii FBI in sediul Interpolului din Lyon care il vor in SUA, sa le impartaseasca inventia si criminalistilor de peste Ocean.

Degetul este o stampila

Politistii romani au pornit de la constatarea simpla ca degetul unui om seamana cu o stampila imbibata in tus, care, atunci cand atinge o suprafata, lasa o urma bogata in informatii biodegradabile .

Marite de 1000 ori la microscop, amprentele proaspete se vad ca o succesiune de munti de grasime (crestele papilare), vai (santurile papilare) si cratere vulcanice (mii de pori), care cu fiecare zi care trece se erodeaza asemeni lanturilor muntoase reale, pana nu mai ramane nimic.

In functie de suport si de conditiile de mediu, urma se deterioreaza mai rapid sau mai lent: „In mediul interior, amprenta mai mult de 90 de zile nu rezista, in mediul exterior, in numai 5-10 zile, daca-i expusa la soare, iar pe bec nu sta mai mult de cinci ore. Amprenta contine 99,5% apa, care din cauza filamentului fierbinte se evapora imediat, iar apoi se prajeste infima cantitate de grasimi”.

Criminalistii romani pot detecta prin aceasta metoda o amprenta cu o vechime de trei saptamani cu o precizie de plus/minus cinci zile.

Infractorilor cu grupa sanguina B li se sterg urmele mai repede

O concluzie surprinzatoare a studiului este ca amprentele create de persoanele cu grupele sanguine B si AB imbatranesc mai rapid fata de cele create de persoanele cu grupele sanguine O si A.

Explicatia gasita de Nicolae Preda, seful serviciului criminalistic al IPJ Giurgiu, e ca: „Infractorii cu grupele de sange O si A cam sunt secretori si amprenta lor contine mai multe grasimi. Cantitatea de sebum fiind mai mare, ii ia mai mult timp sa fie degradata de factorii de mediu”. Chestorul Popa, biochimistul Romica Potorac si criminalistul sef Nicolae Preda de la Giurgiu au intrat de 3 luni in legatura cu OSIM ca sa-si breveteze inventia.