Social

Europenii se lupta cu problema pensiei

Guve
rnele UE cauta solutii pentru pensionari, din ce in ce mai multi si din ce in ce mai batrini, in conditiile scaderii numarului de contribuabili la fondul de pensii. Subiectul pensiilor de stat, care a constituit un capitol de scandal politic la noi in tara vara aceasta intre presedintele Traian Basescu si PD, pe de-o parte, si guvernul Tariceanu, PNL si PSD, de cealalta parte, nu reprezinta o problema controversata doar pentru politica romaneasca. Aceleasi motive de ingrijorare privind viitorul pensiilor afecteaza intreaga Europa. Banca Mondiala anunta, intr-un studiu privind protectia sociala, ca, pina in 2030, in Romania pensia de la stat va cobori la valoarea de aproximativ 30% din salariul mediu net. Pensiile publice vor ajunge sa fie mai mici chiar decit contributia virata de contribuabil timp de 35 de ani de munca. Motivele acestei scaderi le reprezinta criza demografica din Romania, care scade numarul contributorilor la fondul de pensii, acordarea in exces de pensii anticipate, de urmas sau pentru invaliditate. Intreaga Europa se confrunta cu o criza demografica: o populatie care imbatrineste, cu o speranta de viata marita, rate ale natalitatii scazute si un numar din ce in ce mai mic de contribuabili la sistemul de pensii. Ingrijorarea pentru viitorul pensionarilor a devenit principal subiect de campanie electorala si de dispute politice in majoritatea tarilor europene. Pentru a ilustra modalitatea in care diversele tari europene au decis sa atace problema pensiilor de stat, BBC a prezentat sase cazuri specifice. Italia Pensiile de stat generoase au reprezentat pina acum o caracteristica a sistemului social italian, dar, daca nu vor fi introduse reforme drastice in acest sector, sistemul de pensii va intra in faliment in urmatoarea decada. In curind, guvernul de la Roma va trebui sa le dea pensionarilor mai multi bani decit primeste in fondul de pensii, din cauza scaderii numarului de angajati. Mario Draghi , guvernatorul Bancii Italiei, a tras de curind un semnal de alarma: astazi, italienii in virsta de peste 60 de ani reprezinta 42% din forta de munca, iar pina in 2020, aceasta categorie va ajunge sa reprezinte 53% din forta de munca. Daca nu vor fi introduse rapid reforme, tinerii care tocmai incep sa lucreze ar fi nevoiti sa plateasca 127% din salariul lor pentru urmatorii 15 ani pentru a putea primi aceleasi beneficii ca pensionarii de acum. Guvernul Prodi a decis o crestere progresiva a virstei de pensionare, care in prezent este de 55 de ani la femei si de 57 la barbati, cu o vechime de minimum 35 de ani. Reformele au fost insa “indulcite” de comunistii din coalitia de guvernare condusa de Prodi. Reforma pensiilor a reprezentat insa un permanent motiv de crize politice in Italia: prima coalitie a lui Silvio Berlusconi s-a prabusit in 1994 din cauza protestelor de strada determinate de anuntatele reformari ale sistemului de pensii. Franta Sistemul public de pensii a reprezentat un aprins subiect de dezbatere in campania electorala pentru presedintie din Franta, intre cel care a devenit presedinte, Nicolas Sarkozy, si contracandidata Segolene Royal. In dezbaterea televizata dintre cei doi, Royal propunea o solutie-surpriza chiar si pentru propriul partid pentru cresterea pensiilor: un impozit pe tranzactii bursiere . In schimb, Sarkozy sprijina cresterea virstei de pensionare si eliminarea privilegiilor speciale pe care le au lucratorii din unele domenii detinute de stat, cum ar fi transportul public. Sarkozy are motive serioase sa fie ingrijorat de nivelul pensiilor de stat: datoria publica se ridica la 67%, de cinci ori mai mare decit nivelul din 1980. Unu din patru francezi este angajat in sectorul public, fara a exista suficienti angajati pentru a acoperi veniturile pensionarilor. Franta are unul dintre cele mai scazute niveluri de ocupare a fortei de munca din lume: doar 41% din populatia adulta este angajata. Reforma pensiilor inceputa in 2003 a avut in vedere cresterea virstei de pensionare (care este in prezent de 65 de ani) si a vechimii in munca (ce trebuie sa fie de cel putin 40 de ani, pentru a primi o pensie completa). Din septembrie, Sarkozy intentioneaza sa egalizeze drepturile de pensionare si pentru angajatii din sectoarele speciale, dar se asteapta reactii puternice din partea sindicatelor de profil. Marea Britanie Partidul Laburist a introdus cea mai dura reforma a pensiilor din ultimii 50 de ani. Virsta la care britanicii se vor putea pensiona va creste gradual de la 65 de ani la 68 de ani in urmatoarele trei decenii. Totusi, pensiile vor creste direct proportional cu cistigurile medii, ceea ce va insemna venituri mai generoase pentru pensionari. In plus, pentru a favoriza mamele care se opresc deseori din munca pentru a-si creste copiii, vechimea maxima necesara in cimpul muncii va scadea de la 44 de ani la 30. Milioane de britanici in plus, in special femei, vor capata dreptul la pensie de stat. Din 2012, angajatii vor fi obligati sa contribuie la o schema de pensii sponsorizata de stat, ceea ce reprezinta exact o miscare opusa liberalizarii pensiilor din tara noastra. Germania Una dintre cele mai mici rate ale natalitatii din Europa se intilneste in Germania, cu o speranta de viata din ce in ce mai mare, conducind la unul din cele mai inalte niveluri de cheltuieli cu pensiile din tarile OECD. In martie, parlamentul german a votat pentru cresterea virstei de pensionare de la 65 la 67 de ani, ca parte a reformelor necesare in fata imbatrinirii populatiei. Sindicatele si grupurile ce reprezinta drepturile celor 20 de milioane de pensionari germani au organizat proteste de strada in Berlin, dar si in alte orase germane. Opozitia a fost de asemenea indignata, sustinind faptul ca masura va conduce la cresterea somajului in rindul celor mai tineri. Conform anumitor studii, pina in 2030, unu din trei pensionari nu va putea sa traiasca doar din pensia obisnuita. Irlanda Irlandezii se bazeaza in ultima vreme mai mult pe investitii imobiliare, inclusiv in strainatate, pentru a-si asigura batrinetile, decit pe sistemul de pensii de stat . De asemenea, irlandezii obisnuiesc sa participe la sisteme de pensii private, inclusiv cei care lucreaza la stat. In plus, forta de munca irlandeza a crescut in ultimii ani, aceasta tara avind probleme mult mai mici decit colegele din UE in ce priveste imbatrinirea populatiei. Pensia medie a unui lucrator care se retrage la 65 de ani este de aproximativ 200 de euro. Afla care sunt cele mai importante stiri ale zilei intr-una dintre cele mai bune selectii de informatii. Aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale al Acasa.ro
  •   2007-08-20
  •  
  •   comentarii

Articol scris de

Acasa.ro

Vezi toate articolele

Articole din social

Sfatul expertului


Citeste pe Romaniatv

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, Cosmina Marinescu: 5 sfaturi financiare pentru o vacanta fara griji

Expertul Acasa.ro, Cosmina Marinescu, consilier financiar

Pune o intrebare