Social

Europa imbatraneste mai rapid decat oricare alt continent

Prog
nozele arata ca, pana in 2050, raportul dintre pensionari si populatia activa a Europei se va dubla, ajungand de la 1/4 la mai putin de 1/2. O solutie este cresterea varstei de pensionare, alta - acceptarea cat mai multor imigranti tineri. In paralel cu summitul Uniunii Europene de la Bruxelles, de la sfarstiul lunii trecute, un alt summit, care a beneficiat de mai putina publicitate, se desfasura la Munchen. Tema insa era una cel putin la fel de serioasa ca a tratatului european: imbatranirea rapida si sigura a populatiei continentului. Faptul ca Europa are din ce in ce mai multi batrani si din ce in ce mai putine persoane de varsta activa care sa alimenteze fondurile de pensii este cunoscut. Amploarea si rapiditatea cu care evolueaza acest fenomen sunt insa adesea date uitarii. Summitul din capitala Bavariei, organizat de grupul de experti "CESIfo", de la Universitatea din Munchen, si de Fundatia "BMW Herbert Quandt", a reunit academicieni, lideri politici si de afaceri, care au tras un nou semnal de alarma asupra schimbarilor demografice si a efectelor lor. Este greu sa nu fii cuprins de tristete cand iti contempli propria batranete, despre care stii ca va veni, cu siguranta, in cele din urma. Este oare si Europa condamnata la aceeasi soarta? Statisticile arata ca populatia Europei imbatraneste mai rapid decat a oricarui alt continent. Statisticile sunt sumbre, deoarece scaderea populatiei tinere aduce cu sine declinul economic. Intrucat potentialul cresterii economice este determinat de doi factori principali: populatia activa si productivitatea muncii, o populatie activa in scadere ameninta sa impiedice cresterea economica si sa scada standardele de trai. Peste 100 milioane de pensionari, pana in 2050 Pana in 2050, durata de viata in crestere continua si rata natalitatii in scadere vor face ca populatia incadrata in munca sa scada cu circa 38 de milioane. In acelasi timp, populatia in varsta de peste 65 de ani va creste cu 40 de milioane, arata statisticile. Acest lucru va duce la cresterea numarului de pensionari din UE la peste 100 de milioane. Prognozele arata ca raportul dintre populatia peste 65 de ani si cea activa se va dubla de la 1/4 la 1/2 sau chiar mai putin pana in 2050. Un scenariu optimist, imaginat la summitul de la Munchen de Klaus Kleinfeld, seful executiv al companiei Siemens, arata ca imbatranirea continentului poate fi transformata intr-o oportunitate. Din fericire, suntem in miezul unei ere de avansare rapida si de inovatii in medicina si biotehnologie. Noile inventii farmaceutice si terapiile genetice promit atenuarea, daca nu anularea celor mai urate aspecte ale imbatranirii. Inovatiile si reformele sociale ar putea permite Europei sa imbatraneasca frumos, ramanand dinamica. Oamenii in varsta sunt deja mult mai sanatosi decat inainte si este probabil ca lucrurile sa se imbunatateasca. O populatie imbatranita, dar sanatoasa este si una care poate fi activa mai mult timp si poate continua sa contribuie la cresterea economica. In acest fel, o Europa imbatranita poate functiona. Pentru a combate declinul economic, liderii europeni trebuie sa faca fata altor doua provocari politice critice. Prima priveste imigratia, iar cea de-a doua - productivitatea muncii. Cresterea varstei de pensionare bate la usa Cu mai putini oameni de varsta activa care sa plateasca pensiile si asigurarile de sanatate ale varstnicilor, statele se confrunta cu o povara fiscala fara precedent. Un studiu al companiei de asigurari AXA, publicat in aprilie, arata ca in toate tarile europene, cu exceptia Marii Britanii si a Germaniei, peste 50% din populatia de varsta activa considera ca venitul lor va fi insuficient dupa iesirea la pensie. In toate tarile, oamenii asteapta o reforma a sistemului de pensii, iar peste 80% din cei chestionati se asteapta la cresterea varstei de pensionare, in timp ce 70% anticipeaza o reducere a beneficiilor. Guvernele ezita totusi sa faca acesti pasi nepopulari, mai ales ca astfel de masuri ar afecta un important segment electoral. Marea Britanie este prima tara care a anuntat ca varsta de pensionare va creste la 68 de ani din 2044. Pe masura ce cresterea numarului de pensionari mareste costurile pensiilor de stat, micsorarea cuantumului acestora, ca si a altor beneficii va fi inevitabila. Pentru politicieni va fi greu sa convinga populatia sa accepte masurile. Vor fi necesare schimbari fundamentale pe piata muncii si in ceea ce priveste cultura jobului si atitudinea fata de oamenii in varsta. Imigratia, numai o parte a solutiei Avand in vedere ca Europa urmeaza sa ramana fara suficiente persoane de varsta activa si cu o armata de oameni batrani pe care trebuie sa-i intretina, politicienii nu trebuie sa fie ostili imigratiei. Totusi, analistii spun ca aceasta nu este solutia completa, deoarece numarul de imigranti necesar pentru a stabiliza forta de munca este prea mare pentru a fi fezabil, politic si practic. Cifrele sugereaza ca ar fi necesari 1,6 milioane de imigranti pe an pentru a acoperi golurile lasate de europenii care se pensioneaza. Statisticile ONU arata ca numai Germania, pentru a combate scaderea populatiei, ar trebui sa primeasca 3 milioane de lucratori imigranti anual. O sursa naturala de imigranti pentru Europa este Africa si Orientul Mijlociu. Multi dintre europeni citeaza incidentele din Franta din 2005 sau cele din Danemarca privind caricaturile profetului Muhammad ca motive pentru a nu-si deschide portile unui numar mare de imigranti. Cresterea imigratiei este, teoretic, o solutie, dar cei mai multi specialisti sunt de acord ca nu este fezabila politic. Mai mult, nu ar rezolva problema pe termen lung deoarece emigrantii, dupa cateva generatii, vor alege si ei un mod de viata european si rata fertilitatii va scadea din nou. Populatia mondiala creste, dar in tarile sarace Europa este singurul continent a carui populatie se va reduce in urmatoarele decenii. Prognozele arata ca, pana in 2030, populatia lumii va creste cu 38% fata de nivelul actual, atingand noua miliarde de oameni, fata de 6,5 miliarde in prezent. Fata de anul 1900, cand se crede ca populatia globului era de numai 1,6 miliarde, cresterea va fi de mai mult de cinci ori. Demografii prognozeaza o populatie in scadere si mult imbatranita in tarile industrializate si o populatie in crestere exploziva si din ce in ce mai tanara in tarile in curs de dezvoltare. Ambele tendinte sunt vazute drept problematice. Cresterile populatiei vor fi concentrate in America Latina, Africa si Asia de Sud. Europa si America de Nord sunt dependente de imigratie, insa populatia Americii va inregistra totusi o crestere, in timp ce Vechiul Continent este singurul a carui populatie va scadea. Ratele de fertilitate raman mici acolo unde copiii sunt doriti din punctul de vedere al politicilor publice si mari in zonele unde foametea si saracia prevaleaza. Intre natiunile dezvoltate, SUA stau cel mai bine. Demografii spun ca SUA continua sa primeasca un numar mare de imigranti, cei mai multi din America Latina, care tind sa aiba o rata de fertilitate mai mare decat a populatiei locale. De asemenea, un standard de viata mai mare permite multor femei din SUA sa isi creasca singure copiii, iar barbatii americani participa la acest lucru intr-o masura mai mare decat cei din alte natii, spun specialistii. Unele tari se tem ca vor „stinge lumina" Populatia de varsta activa a Europei se micsoreaza pe masura ce ratele fertilitatii scad. Intr-un acces de disperare, unul dintre oficialii Germaniei, tara in care mortalitatea depaseste natalitatea inca din 1973, spunea ca, daca tendinta continua, tara va trebui in curand "sa stinga lumina". Toate statele UE se confrunta cu perspectiva imbatranirii populatiei si, in final, a scaderii ei. Femeile din UE nasc, in medie, 1,5 copii de-a lungul vietii, insa raportul ar trebui sa fie de 2,1 copii /femeie pentru a permite inlocuirea populatiei. Nicio tara din UE nu ajunge la acest deziderat. Rata de fertilitate este de 1,2 copii/femeie - in Slovenia, Cehia, Italia, Spania, Letonia, Polonia, Lituania, 1,3 - in Bulgaria, Romania, Austria, Grecia, Ungaria, Slovacia, 1,4 - in Portugalia, Estonia, Germania, 1,5 - in Malta si Suedia, 1,6 - in Olanda si Belgia, 1,7 – in Luxemburg, Danemarca si Finlanda, 1,8 - in Irlanda, Marea Britanie si Cipru, si de 1,9 in Franta, potrivit statisticilor CIA. Eforturile de a incuraja cuplurile sa aiba copii au conotatii fasciste sau comuniste. Mussolini ii taxa pe burlaci, iar Hitler acorda recompense pentru femeile cu multi copii. Desi nu se pune problema unor astfel de masuri, guvernele europene se lupta sa gaseasca o solutie. Suedia a introdus un pachet de masuri constand in cresterea salariului femeilor, ore de lucru flexibile pentru ambii parinti si servicii de ingrijirea copiilor. In Italia, unde populatia s-ar putea reduce cu o treime pana in 2050, unele primarii ofera sume mari de bani pentru fiecare nou-nascut. Guvernul polonez a anuntat, recent, ca va cheltui 6 miliarde USD in urmatorii sapte ani pentru a sprijini familiile, prin marirea concediului de maternitate, prelungirea programului gradinitelor si scutirea de impozite pentru familiile cu copii. Estimarile arata ca numarul polonezilor va scadea cu patru milioane pana in 2030 daca tendinta actuala de scadere a ratei fertilitatii continua. In Germania, coalitia condusa de cancelarul Angela Merkel a alocat, din acest an, miliarde de euro in beneficii pentru femeile care decid sa aiba copii. In ciuda acestor masuri, Europa este continentul cu cea mai mare rata de imbatranire si scadere a populatiei. SUA, care au in prezent cu 160 milioane de oameni mai putin decat UE, vor avea o populatie egala cu a UE pana in 2050, dupa cum arata prognozele. Din ce in ce mai multe europence renunta la maternitate "A nu avea copii nu mai este, pentru multe femei din Europa, o pierdere, ci incepe sa devina o alegere", a declarat, pentru BBC, dr Catherine Hakim, sociolog la Scoala de Economie din Londra, care a facut cercetari in acest domeniu. Din ce in ce mai multe femei intre 30 si 40 de ani refuza "jobul" de mama – deoarece el este asociat cu pierderea libertatii, reducerea perspectivelor de cariera si dificultati financiare . Este greu de apreciat care este amploarea fenomenului, insa dr Hakim spune ca el este de necontestat. "In multe tari europene, circa 10% din femei ajung la varsta de 45 de ani fara copii", spune ea. In acest procent se incadreaza cele care au dorit acest lucru, cele care au amanat momentul prea mult si cele care sunt pur si simplu infertile. Potrivit unui studiu al ONU, procentul acestora din urma ar fi de 2-3%" , spune dr Hakim. Ea crede ca numarul femeilor fara copii se va dubla in multe tari si ca va ajunge la nivelul continentului la 20%, cu exceptia Germaniei, unde cifra se apropie deja de 30%. "Este un stil de viata care deja a inceput sa se contureze. Sentimentele celor care nu doresc copii devin legitime si oamenii incep sa nu mai simta ca deviaza de la normalitate daca aleg acest stil de viata", spune dr Hakim. In Marea Britanie, de exemplu, statisticile arata ca, pana in 2010, un sfert din femei nu vor avea copii de-a lungul vietii. Faptul ca femeile pot controla numarul de nasteri este un lucru pozitiv, insa specialistii se intreaba care este motivul pentru care cele mai multe aleg sa aiba copii putini sau chiar deloc: pentru ca asa vor sau din motive economice sau legate de cariera? Temeri exagerate? Unii dintre analisti considera ca temerile sunt exagerate. Pare ironic sa fim ingrijorati, pe de o parte, de scaderea populatiei si, pe de alta parte, de insuficienta resurselor naturale sau a spatiului de locuit. Norman Myers, expert in ecologie la Oxford, crede ca mai putini consumatori vor duce la mai putina exploatare a resurselor naturale si mai putina degradare a mediului inconjurator. Aceasta ar insemna aer si apa mai curate si orase mai putin congestionate.
  •   2007-07-02
  •  
  •   comentarii

Articol scris de

Acasa.ro

Vezi toate articolele

Articole din social

Sfatul expertului


Citeste pe Romaniatv

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, Cosmina Marinescu: Cum sa-l inveti pe copilul tau valoarea banilor

Expertul Acasa.ro, Cosmina Marinescu, consilier financiar

Pune o intrebare