Europa caştigă cel mai mult de pe urma globalizării

Europa întrece Statele Unite ale Americii şi Japonia în cursa profitului de pe urma exploziei mondiale a comerţului şi investiţiilor globale. Studiile arată că ţările europene conduc în top, atat la exporturile de mărfuri şi servicii, cat şi la fuziuni şi achiziţii. Bătranul continent ţinteşte la o porţie mai mare decat cea a SUA, din creşterea comerţului cu pieţele emergente ca Brazilia, Rusia, India şi China, consideră economiştii de la Goldman Sachs. Companii precum retailerul francez Carrefour şi producătorul german de software SAP caştigă foarte mulţi clienţi pe aceste pieţe, în defavoarea rivalilor, care provin din alte regiuni. "Oamenii ridică din sprancene cand aud asta, dar Europa chiar profită mult de pe urma globalizării şi a dezvoltării comerţului. şi va beneficia şi mai mult pe viitor", spune Erik Nielsen , economist la Goldman Sachs, citat de Bloomberg. Managerii de fonduri din toată lumea au declarat zona euro, care cuprinde 12 ţări, ca fiind piaţa de acţiuni preferată, timp de şase luni la rand, şi au estimat caştiguri şi mai mari pentru anul viitor, după cum arată un studiu Merril Lynch, publicat luna aceasta. Globalizarea rămane însă greu de acceptat, mai ales pentru muncitorii din Europa, continentul care are în spate o întreagă istorie sub dominaţia statului, cu locuri de muncă asigurate pe viaţă şi sindicate puternice ale muncitorilor. În timp ce Europa profită de pe urma globalizării, muncitorii europeni percep acest fenomen "ca pe o ameninţare la adresa siguranţei locurilor de muncă şi a timpului liber de care se bucură de secole", spune Martin Baily, senior adviser la McKinsey, o companie de consultanţă în management din Washington. Unii politicieni din Europa s-au folosit de ameninţarea globalizării pentru a spune că trebuie să ne protejăm, aşa că acest aspect şi-a găsit practic loc în agenda politică de lucru", spune Baily, care a fost şi şeful consilierilor economici ai Case Albe în mandatul lui Bill Clinton. Un studiu al Comisiei Europene efectuat anul acesta arată că 47% dintre rezidenţii continentului percep globalizarea ca pe o ameninţare, în timp ce doar 37% spun că aceasta reprezintă o "bună oportunitate". În urmă cu trei ani însă, 57% dintre europeni considerau că globalizarea este un lucru bun. Procentul celor care se opun globalizării este de 72% în Franţa, unde nemulţumirile locuitorilor au jucat un rol important în anularea unor legi care priveau piaţa muncii. Deocamdată, Europa beneficiază de avantajul pe care îl are în faţa economiilor industriale în sectoare precum cel farmaceutic, ingineria mecanică şi cercetarea ştiinţifică, spune Nielsen, fost economist la Fondul Monetar Internaţional. Aceste avantaje, la care se adaugă relaţiile economice tradiţionale pe care Europa le are cu Asia, s-au concretizat în contracte, cum este cel caştigat de companiile germane Siemens şi ThyssenKrupp, pentru construirea unei căi ferate pe pernă magnetică la Shanghai. Iar producătorul finlandez de telefoane mobile Nokia controlează 70% din piaţa indiană a telefoniei mobile. Cele 15 ţări membre mai vechi ale UE şi-au menţinut o cotă de 15,5 procente din exporturile globale de mărfuri, în timp ce cota Statelor Unite ale Americii a scăzut la 12 procente, de la 13, cat era între 1998 şi 2003. şi comerţul Japoniei a scăzut de la 9 la 7 procente, potrivit unui raport al Comisiei Europene dat publicităţii luna aceasta. În ce priveşte exporturile de servicii, 35% provin din Europa, în timp ce doar 25% vin din SUA, arată studiul. Europa conduce însă şi la capitolul fuziunilor, fiind responsabilă de 47% din preluările din 2006. Acesta este al doilea an în care bătranul continent se situează pe locul întai în topul fuziunilor şi achiziţiilor. Dar Europa şi-ar putea pierde aceste avantaje. Potrivit lui Eric Chaney, economist la Morgan Stanley, China va investi mai mult în sectoarele de succes pentru Europa, cum ar fi maşinile, în timp ce India se va transforma într-un furnizor alternativ de servicii. Pentru a-şi menţine cotele de export ridicate, guvernele europene trebuie să răsplătească mai bine inovaţia, să liberalizeze serviciile, să integreze pieţele financiare şi să revizuiască sistemele de taxe, conchide analistul.