Angajatii il pot da in judecata pe patron daca acesta a promovat in functii colegi mai putin pregatiti. CV-urile constituie proba. Angajatul care se simte nedreptatit de felul in care se face o promovare in companie isi poate da angajatorul in judecata si are sanse de cistig daca din CV reiese ca el era mai pregatit pentru post. Situatia nu are precedent in Romania, insa a fost dezbatuta intr-un instructaj recent la Institutul National de Magistratura. Practic, ar fi o aliniere la practicile judiciare internationale, necesara in urma faptului ca, din aprilie anul trecut, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) se judeca si cazurile pe dreptul muncii care provin din Romania. Bataie in CV-uri „Codul de Procedura Civila precizeaza ca institutia sau firma acuzata de discriminare si care detine documente-proba este obligata sa le aduca in instanta, la cererea partii vatamate. Iar CV-urile reprezinta unul dintre aceste documente care se iau in considerare ca proba“, a explicat Iustina Ionescu, Program Manager la Centrul de Resurse Juridice ( CRJ ). Ionescu, care a fost si formator la cursul de pregatire pe probleme de combaterea discriminarii de la Institutul National al Magistraturii, a spus ca, „din discutiile cu viitorii judecatori, pe cazuri ipotetice, a reiesit ca ar admite CV-urile si alte astfel de probe care au relevanta pentru cazurile de discriminare la locul de munca“. Concret, daca un angajat considera ca un contracandidat a fost promovat fara a fi mai bine pregatit, cele doua CV-uri pot constitui proba in proces. La fel, orice instiintare scrisa a angajatorului, evaluarile profesionale si comportamentale, fisa postului, inregistrarile audio si video sau declaratiile colegilor pot sustine cazul. Fara jurisprudenta Laura Andrei, purtator de cuvint al Tribunalului Bucuresti, admite ca „CV-urile si orice alte documente pot fi solicitate in instanta ca probe, insa nu ma pot pronunta asupra calitatii lor, pentru ca ar fi antepronuntare si, in plus, in practica noastra nu exista astfel de situatii“. Cazurile de discriminare la locul de munca ce au ajuns in atentia Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) priveau acordarea sporului de vechime, in calculul salariului sau in acordarea primelor, potrivit lui Csaba Asztalos, presedintele CNCD. Acesta admite, la rindul sau, ca „orice act, valoare, fisa a postului etc. poate fi o proba in CNCD sau in instanta“. Documentele primeaza Valeriu Stoica, profesor la catedra de Drept Privat la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti, spune ca „acestea sint probe, dar nu neaparat decisive“, pentru ca judecatorul ia o decizie pe baza tuturor probelor prezentate. Stoica atrage atentia ca, in ceea ce priveste CV-urile, ele „trebuie sa fie cele depuse anterior la serviciul de HR al companiei, altfel nu sint considerate probe“. Avocatul aminteste si de alte documente care pot fi solicitate, si anume aprecierile privind evolutia profesionala a salariatilor, evaluarile anuale sau evaluarile comportamentului fiecarui salariat. „Inscrisurile sint cele mai importante probe, insa in subsidiar fiind declaratiile de martori sau inregistrarile audio si video“, adauga Stoica. Despagubiri dupa prejudiciu Valeriu Stoica spune ca, in cazurile de discriminare, exista doua tipuri de pagube: „Sanctiunile legale, care se pot aplica acuzatului, si despagubirile materiale, in cazul in care se face dovada unor prejudicii“. Despre acestea din urma, Stoica arata ca „nu exista o limita intre care variaza, pentru ca ele depind de prejudiciul dovedit de partea vatamata“. Reprezentanta CRJ a amintit si citeva dintre efectele negative ale politicilor abuzive ale patronilor. Primul este „publicitatea negativa“ adusa companiei, pe linga posibilele pagube materiale survenite in urma unui proces si pierderile de clienti. Insa, Ionescu atrage atentia ca „acum, chiar si o plingere privind discriminarea va costa foarte mult o companie, pentru ca licitatiile publice pe bani UE au si clauze de etica pe baza carora aleg cistigatorii“.