Social

Enescu a debutat romaneste

Simb
ata seara, deschiderea celei de-a XVIII-a editii a Festivalului International „George Enescu“ le-a adus spectatorilor o propunere interesanta: toti muzicienii care au urcat pe scena au fost romani. Editia 2007 a Festivalului „Enescu“ s-a deschis simbata, la Sala Mare a Palatului, cu un spectacol la care au asistat, din loja oficiala, presedintele Traian Basescu, alaturi de sotia sa, si alti citiva politicieni, printre care Adrian Iorgulescu, Theodor Stolojan si Dan Voiculescu. La sfirsitul galei de deschidere a festivalului, care, de altfel, se desfasoara sub inaltul patronaj al Presedintiei Romaniei, Basescu s-a declarat impresionat de o „seara absolut speciala“ si de invitati, care l-au facut sa declare pentru NewsIn ca „avem niste artisti extraordinari“. Presedintele i-a atribuit meritele pentru gala de deschidere lui Ioan Holender , directorul artistic al festivalului, insa n-a ezitat sa-l critice pe ministrul liberal al Culturii, organizator al evenimentului din partea Guvernului Romaniei, pentru ca si-a rezervat peste 400 de bilete gratuite, pe care Basescu a considerat ca le-au primit „probabil secretare, functionari prin ministere“ in locul celor cu adevarat interesati de muzica: „Ministrul Iorgulescu ar fi bine sa retina doar 50 de bilete si restul sa le dea in vinzare, deoarece casa e inchisa, iar oamenii vor sa vina la concerte“. Ministrului Culturii i-a revenit misiunea de a declara deschis festivalul printr-un discurs in care a tinut sa reaminteasca publicului ca Festivalul „Enescu“ a devenit „cea mai importanta manifestare de gen din sud-estul Europei“ si ca editia 2007 are o „nota de exceptionalitate“, durind 23 de zile, adica o perioada „destul de lunga pentru un festival international “, la care se adauga faptul ca vor avea loc evenimente si in sase orase din provincie: Sibiu, Cluj, Timisoara, Iasi, Brasov si Sinaia. Maestrul de ceremonii al serii a fost insa directorul Ioan Holender, care a insistat asupra importantei galei de deschidere, la care au participat 16 cintareti de opera romani, cu „cariere construite in strainatate, dar mai putin cunoscuti in tara“. Holender a declarat ca intentia spectacolului de simbata era aceea de a „onora si de a cinsti astfel instrumentul muzical cel mai pretios si cel mai sensibil: vocea umana“. Directorul festivalului a salutat gestul artistilor, care „au acceptat cu entuziasm si fara sovaiala, cu dificultatea de a se elibera de obligatiile din strainatate, pentru un onorariu egal la toti“. De altfel, Holender a revenit pe scena dupa fiecare arie, pentru a-i prezenta, pe rind, pe fiecare dintre invitati si creind totodata o atmosfera relaxata prin glumele si abordarea sa deschisa. Dupa cum era de asteptat, nimeni nu a ocolit subiectul principal al acestei editii - acustica de la Sala Palatului: daca ministrul Iorgulescu, initiatorul lucrarilor de imbunatatire a acusticii salii, care au costat peste o jumatate de milion de euro, a atras tuturor atentia asupra calitatii superioare a sunetului, directorul Holender, care acum doi ani a fost pe punctul de a se retrage din organizarea festivalului tocmai din cauza proastei acustici, s-a multumit sa recunoasca, sub forma de gluma, ca Sala Palatului are acum o acustica mai buna: „E o mare realizare ca se aude cum se aude si nu cum s-a auzit“. Dupa ce Orchestra Nationala a Operei din Bucuresti a interpretat uvertura din „Nunta lui Figaro“, Holender a intrat din nou pe scena pentru a o prezenta publicului pe soprana Cellia Costea, care a deschis seria de arii din opere celebre, ce au durat mai bine de trei ore. Absolventa a Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti, soprana a cistigat mai multe premii in concursuri internationale si a cintat pe scene importante, printre care la Covent Garden si la Operele din Viena, Stuttgart si Atena. In spectacolul de la Sala Palatului, Cellia Costea a interpretat aria contesei din „Nunta lui Figaro“, de Mozart. Urmatorul artist prezentat de Holender a fost Balint Szabo, absolvent al Academiei de Muzica „Gheorghe Dima“ din Cluj si fost angajat al Operei Maghiare si apoi al Operei Romane clujene, iar in prezent prim bas al Operei din Frankfurt. Szabo a interpretat aria lui Banquo din „Macbeth“, de Verdi, o opera care, dupa cum a subliniat Holender, nu a fost cintata niciodata in Bucuresti, in toata istoria de 86 de ani a Operei Nationale. Al treilea invitat al serii a fost soprana Anda-Louise Bogza, un caz mai special, dupa cum a spus si directorul festivalului, pentru ca, inainte sa exceleze in canto, a absolvit Conservatorul din Bucuresti la Sectia pian si clavecin. De la debutul din 1992 pe scena Operei din Praga, soprana romana a cintat la Viena, Berlin, Leipzig, Tel Aviv sau la München, sub bagheta celebrului dirijor Zubin Mehta. In gala de simbata, Bogza a interpretat aria „Vissi d’arte, vissi d’amore“ din „Tosca“, de Puccini, iar publicul, care se incalzise deja, i-a raspuns pe masura, cu aplauze calduroase. Intr-o atmosfera din ce in ce mai destinsa si totodata mai fierbinte, in parte datorita aerului conditionat pus in functiune cu o oarecare intirziere, au fost aplaudati si recompensati cu nenumarate bravo-uri artistii George Petean, pentru cavatina lui Figaro, din „Barbierul din Sevilla“ de Rossini, Adina Nitescu (soprana care a urcat pe scenele de la Metropolitan Opera din New York sau Scala din Milano ), pentru aria „Sola, perduta, abbandonata“ din „Manon Lescaut“ de Puccini, Roxana Briban , prim soprana a Operei din Bucuresti, care a interpretat celebra arie „Si. Mi chiamano Mimi“ din „Boema“ lui Puccini, sau Carmen Oprisanu, pentru aria scrisorilor din opera „Werther“, de Massenet. Aflat pentru prima data pe o scena din Romania, tenorul Marian Talaba, originar din Cernauti, a cintat, pe gustul publicului, celebra arie „Nessun dorma“ din „Turandot“ de Puccini, foarte aplaudat fiind si Alexandru Agache, un bariton cu 11 productii la Covent Garden, patru productii la Scala din Milano, patru la Paris si tot patru la Metropolitanul newyorkez, dupa cum l-a prezentat Holender, care a declarat ca il considera noul purtator al stafetei primite de la cunoscutii artisti romani Serban Tassian, Petre Stefanescu-Goanga si Nicolae Herlea, care se afla in sala si care a fost aplaudat, la indemnul lui Holender, de catre toti spectatorii. Un alt purtator de stafeta, de aceasta data pe linia lui David Ohanessian, a fost declarat de catre directorul festivalului artistul Stefan Ignat, prim bariton la Opera Nationala din Bucuresti, care a interpretat monologul „Ou suis-je?...“ din „Oedipe“, de George Enescu. Una dintre preferatele publicului a fost soprana Nicoleta Ardelean, care, conform lui Holender, n-a cintat niciodata in Bucuresti, dar a aparut in trei roluri la Scala din Milano. Maestrul Holender a facut o exceptie in cazul sopranei si n-a parasit scena, asezindu-se pe scaunul de la pian si raminind s-o asculte interpretind celebra arie „E strano!... è strano!“ din „Traviata“ lui Verdi. Spectatorii au fost atit de incintati incit au oferit unul dintre cele doua momente neprotocolare ale serii, interpretind gresit o pauza drept finalul ariei si izbucnind in aplauze, cu care de altfel au reusit sa acopere ultimele acorduri ale orchestrei atunci cind soprana isi incheiase cu adevarat interpretarea. Pe placul publicului a fost si soprana Elena Mosuc, originara din Iasi, care a concertat la Covent Garden, Viena, Zürich sau la Verona si a fost inlocuitoarea unei soprane romane la Scala, dupa cum a declarat Holender, care s-a ferit sa pronunte numele Angelei Gheorghiu (artista inlocuita pe celebra scena din Milano). Mosuc a interpretat dificila arie „Bel ragio lusingher“ din „Semiramida“ lui Rossini, fiind, de altfel, singura artista pe care aplauzele publicului au obligat-o sa revina pe scena. Unul dintre momentele speciale ale serii a avut loc in timpul prezentarii tenorului Marius Vlad, oaspete permanent la Operele din München si Hamburg, care a interpretat la Sala Palatului aria „Im fernen Land“, din „Lohengrin“, de Wagner. Opera compozitorului german i-a adus aminte lui Holender de marele tenor roman si prieten al sau Ludovic Spiess, pentru care a cerut salii un minut de reculegere. In inchiderea spectacolului, artistii au oferit un cadou special publicului, interpretind impreuna, la bis, celebra arie „Libiamo ne’ lieti calici“ din „Traviata“ lui Verdi, pe versuri in limba romana. Pe cine aduce Holender in 2009 Directorul artistic al Festivalului „Enescu“, Ioan Holender ( foto ), a anuntat vineri ca s-au semnat deja citeva contracte pentru editia din 2009. Printre numele mari se afla celebrul pianist Maurizio Pollini si dirijorul leton Mariss Janson, care vor sustine impreuna un concert, alaturi de Orchestra regala Concertgebouw din Amsterdam. Totodata, Holender a mentionat ca si-au confirmat participarea pianista portugheza Maria Joao Pires si treisprezece orchestre si ansambluri muzicale internationale, printre care orchestrele de camera din Viena si Basel, precum si cea din Lausanne, sub bagheta renumitului dirijor Christian Zacharias, ansamblul Bayerischer Rundfunk si orchestra Suisse-Romande din Geneva, condusa de Marek Janowski. Philharmonia Orchestra din Londra, sub bagheta lui Vladimir Ashkenazi, va cinta cu violoncelistul norvegian Truls Mork, iar Teatro del Maggio Musicale din Florenta va evolua sub bagheta lui Cristian Mandeal. Organizatorii se afla de asemenea in discutii cu Wiener Philharmoniker, Dresdner Philharmonie si pianistul Lang Lang, American Ballet Theatre si grupul a capella Swingle Singers, iar compozitorul si dirijorul canadian Howard Shore ar putea aduce la festival Simfonia „ The Lord of The Rings “, informeaza NewsIn. Pentru Holender, aceste angajamente tin de firescul organizarii unor manifestari internationale: „Este un act de normalitate ca se stie in 2007 ce se va intimpla in 2009“.
  •   2007-09-03
  •  
  •   comentarii

Articol scris de

Acasa.ro

Vezi toate articolele

Articole din social

Sfatul expertului


Citeste pe divahair.ro

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, Cosmina Marinescu: Cum sa-l inveti pe copilul tau valoarea banilor

Expertul Acasa.ro, Cosmina Marinescu, consilier financiar

Pune o intrebare

Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Afla mai multe detalii