Elvetia cade din „paradisul“ fiscal

Cele 26 de cantoane elvetiene vor sa-si armonizeze politica fiscala si sa dubleze impozitele impuse strainilor bogati care se stabilesc in Elvetia. Negocierile vor fi dificile, deoarece in momentul de fata cota impozitului variaza intre 13 si 29%, in functie de canton, existind o competitie pentru o fiscalitate cit mai moderata. Aprobarea finala se va face prin referendum. Masura se justifica prin cresterea excesiva a cheltuielilor bugetare, pe fondul imbatrinirii populatiei si al sporirii asigurarilor sociale pentru cei cu dizabilitati. Conform noilor reglementari, proprietarul unei resedinte in valoare de 6 milioane de euro, care are in Elvetia o valoare locativa de 300.000 de euro, va fi obligat sa plateasca Fiscului nu 1,5 milioane de dolari, ci 3 milioane de dolari. Dezavantajul de a fi elvetian Kurt Stalder, secretarul Conferintei directorilor finantelor cantonale, a declarat ca decizia de a dubla valoarea locativa urmeaza sa fie luata vineri. O alta masura a guvernului este cresterea impozitului minim impus strainilor instariti, de la modica suma de 46.000 de euro, echivalenta cu impozitul platit de un simplu functionar bancar elvetian, la 350.000 de euro. Cei 4.000 de multimilionari straini vor fi insa avantajati in continuare, comparativ cu cetatenii elvetieni. Avind aceleasi venituri, tenismanul elvetian Roger Federer plateste un impozit de zece ori mai mare decit al recent „exilatului“ fiscal francez Johnny Hallyday . „Banditism” fiscal Dezbaterea fiscala a inceput la scurt timp dupa ce socialistul francez Arnaud Montebourg a acuzat Elvetia de „banditism“ fiscal. Oficialii UE acuza si ei Elvetia ca prin politica sa fiscala incalca Acordul de Liber Schimb semnat in 1972. „Legile fiscale elvetiene sint transparente. Daca vrem sa le schimbam, decizia va apartine poporului“, a replicat Micheline Calmy-Rey, presedinta Confederatiei Helvetice, adaugind ca, desi nu este membra UE, tara sa a contribuit in 2006 cu peste 300 de milioane de euro la bugetul comunitar si a oferit peste 800 de milioane de euro noilor state membre UE . Presedinta pentru un an Social-democrata Micheline Calmy-Rey, prima femeie presedinte a Confederatiei Helvetice, si-a inceput mandatul de un an, pe 1 ianuarie 2007, pastrind si portofoliul externelor. Mentinind neutralitatea armata a Elvetiei, Calmy-Rey doreste o mai mare implicare in procesul de pace din Orientul Mijlociu, a efectuat o vizita in Iran si urmareste obtinerea unui loc de membru nepermanent in Consiliul de Securitate ONU. Calmy-Rey a aratat ca aderarea Elvetiei la spatiul Schengen , in 2005, si permiterea liberei circulatii pentru cetatenii din noile state membre sint pasi catre aderarea la UE.