Social

Dosarul FBI al lui Einstein

Fizi
cianul german a fost suspectat, mai bine de 40 de ani, de aderenta la doctrina comunista, timp in care agentii Biroului Federal l-au tinut sub vizor. „In 1932, cu ocazia celui de-al patrulea sejur in Statele Unite, in California (n.red. - Albert Einstein ), unde avea o colaborare stiintifica cu astronomii de pe Muntele Wilson, FBI primea un memorandum de douasprezece pagini despre «comunistul» Einstein care trebuia neaparat exclus din aceasta tara“, noteaza fiziciana Balibar in capitolul „Marturii si documente“, de la finalul celei de-a saptea monografii oferite de Cotidianul. Memorandumul redactat de un jurist, care provenea de la „The Woman Patriot Corporation“, cerea ca savantul german sa fie informat cu privire la decretul despre excluderea strainilor, care interzicea intrarea anarhistilor pe teritoriul SUA si in general a oricarei persoane care militeaza in favoarea rasturnarii guvernului american. Nici membrii activi ai vreunei asociatii care incuraja neascultarea civica nu aveau voie sa calce pe pamint american. Fizicianul german, membru al mai multor organizatii, unele pacifiste, altele antimilitare, toate considerate de Federal Bureau of Investigation (FBI) ca fiind formate din acoliti ai „comunismului international“, a intrat in vizorul serviciilor secrete de peste Ocean. Mai mult, memorandumul in cauza era insotit de alte documente in care erau scoase in evidenta citeva citate ale lui Einstein despre lasitatea guvernelor social-democrate si care ar fi pus in lumina admiratia fizicianului pentru Lenin. Toate acestea erau sustinute de o scrisoare a unui anonim care il acuza pe savant ca ar fi un sarlatan, iar teoria lui (care il facuse deja celebru in toata Europa), o gluma. Doi ani mai tirziu, Einstein se stabilise deja la Princeton impreuna cu cea de-a doua sotie a sa, Elsa. Celebrul Edgar Hoover, seful FBI, a ordonat o ancheta care urma sa-l demaste pe presupusul comunist. Totul a luat amploare in 1949, cind serviciile au luat in serios o informatie provenita de la un amic indepartat al doamnei Einstein, potrivit careia fizicianul s-ar fi lasat influentat de opiniile fiului sau, aflat in URSS. Totul s-a lamurit dupa o vasta ancheta si dupa ce agentii secreti au descusut viata personala a urmaritului si au reusit sa puna cap la cap faptul ca sotii Einstein nu aveau copii impreuna, dar ca jumatatea feminina a familiei era totusi mama a doua fete care locuiau in Statele Unite, iar baiatul fizicianului, din primul mariaj, locuia de fapt in SUA. Lucrurile s-au complicat in 1950, cind Biroul Federal a intrat din nou pe o pista falsa: adresa telegrafiata din Berlin a savantului servise drept releu intre Komintern si spionii acestuia din Shanghai, care dadeau raportul superiorilor lor prin capitala Germaniei. De fapt, Helen Dukas, secretara lui Einstein, folosea cutia postala buclucasa pentru ca profesorul primea corespondenta din intrega lume. Atit ea, cit si savantul au fost la un pas de a ramine fara cetatenia americana, iar Einstein nu a scapat de interogatoriile FBI referitoare la activitatile lui si ale colegilor nemti emigranti . Existenta dosarului lui Einstein a fost dezvaluita insa dupa aproape un sfert de secol de la moartea savantului. FBI a recunoscut atunci ca Edgar Hoover tinuse timp de 40 de ani un dosar secret privind activitatile politice ale lui Einstein. Cele aproape 2.000 de pagini (la care astazi are acces oricine contra cost) sint pline de note si de observatii despre intilnirile fizicianului si organizatiile care il aveau pe lista de membri. Cele mai multe documente indica, de fapt, ca nu era comunist sau subversiv, si totusi dosarul a ramas activ, mai mult ca sigur, pentru ca unele dintre aceste asociatii erau suspectate de subminare a statului. Cind a fost dat publicitatii, au fost insa sterse din dosar mai multe cuvinte si fraze, considerate confidentiale. Scrisoare catre Roosevelt Doua decenii a trait Einstein in Statele Unite, fara sa paraseasca aproape niciodata Princeton, timp in care a fost in mod constant solicitat in toate problemele ivite. Din viata sa politica, cea mai importanta luare de pozitie este probabil scrisoarea catre presedintele Roosevelt, in august 1939, in care-l informa asupra noilor sale descoperiri: o masa mare de Uraniu poate determina o reactie in lant, care dezvolta o cantitate de energie uriasa, iar acest fenomen nou ar putea duce la construirea unor bombe extrem de puternice. Einstein l-a avertizat pe seful statului ca germanii stiau deja aceste lucruri, drept urmare americanii ar trebui sa le-o ia inainte. Urmare a acestei scrisori a fost crearea bombei atomice care a distrus Hiroshima si Nagasaki, fapt pe care fizicianul l-a dezaprobat. Oricum, Einstein nu a participat niciodata la fabricarea bombei atomice. Din 1945 si pina la moartea sa, Einstein a sustinut cu autoritatea sa morala Comitetul de Urgenta al Savantilor Atomisti.
  •   2007-06-14
  •  
  •   comentarii

Articol scris de

Acasa.ro

Vezi toate articolele

Articole din social

Sfatul expertului


Citeste pe Romaniatv

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, Ovidiu Leonte: Vehiculele electrice vor reduce poluarea cu peste 20%

Expertul Acasa.ro, Ovidiu Leonte, specialist IT&C

Pune o intrebare