S-au decernat premiile celei de-a unsprezecea editii a Festivalului International de Film Documentar, Turistic si Ecologic. Regizori, documentaristi, producatori, critici si oameni din turism si publicitate din Austria, Italia, Franta, Peru, Chile, Grecia, Coreea si din tari din fostul bloc comunist au venit la Cimpulung Muscel la cea de-a XI-a editie a Festivalului International de Film Documentar, Turistic si Ecologic Document.Art. Juriul, prezidat de criticul Calin Stanculescu, a acordat miercuri seara, la ceremonia de decernare a trofeelor, Marele Premiu peliculei spaniole „Salamanca“, regia Herve Tirmarchemasura, pe cit de puternica publicitar, pe atit de artistica, prin alegerea de a scoate in evidenta arhitectura maura, bibliotecile, bisericile, metisajul cultural, artistic si religios din vestitul oras spaniol. „Salamanca“ e un film facut cu masura si bun-gust, o remarcabil de abila punere in pagina cinematografica a fiecarui detaliu cultural al celebrului oras, a explicat Calin Stanculescu. Premiul pentru regie i-a revenit scotianului Tim Maguire care, in filmul sau, „Enigma Rosslyn“, demonteaza cu un umor tipic britanic teoriile elucubrante din „ Codul lui Da Vinci “ legate de celebrul castel scotian Rosslyn, punind in valoare adevarata istorie a locului. Filmul e cu atit mai bun cu cit nu se lasa atras in comercialul publicitar facil, neexploatind in folosul turismului fenomenul „ Codul lui Da Vinci “, ci, dimpotriva, atacindu-l. Premiul Uniunii Cineastilor din Romania a fost acordat filmului rusesc „In tinutul Olonho“, regia Vladimir Scherbin, un film original, cel putin pentru folosirea unor foarte rare documente de arhiva, fragmente de filme realizate la inceputul secolului XX, ce aveau drept subiect un spatiu deloc exploatat turistic, Siberia. La categoria film turistic, au cistigat o pelicula croata, „Unicul Dubronik“, si una chiliana, “Legenda Rapa Nui”. Filmul romanesc a fost reprezentat de documentarul „Retezat”, peste masura de lung, didactic si plictisitor, care mai degraba a facut un deserviciu muntilor in cauza. Cinematografia romaneasca a fost salvata insa de o proiectie speciala a primelor filme autohtone: „Parada de 10 mai”, realizat in 1897, si primul film color, numit „Bucuresti”, facut de Traian Bratu in 1941. Cele 57 de filme (din 24 de tari) existente in competitie au prezentat locuri exotice, plaje, munti, animale pe cale de disparitie , traditii, istorie, atractii culinare sau culturale intr-o imbinare de film documentar si publicitate. Cei prezenti au participat la o discutie initiata de scriitorul Nicolae Luca, directorul festivalului, discutie in care au incercat sa incadreze filmul turistic intr-un gen. In urma acestui schimb de idei s-a ajuns la reteta perfecta a unei astfel de pelicule - trebuie sa nu aiba mai mult de cincisprezece minute, sa fie, pe cit se poate, lipsita de comentariu vorbit, ci mai degraba insotita de o muzica vesela, imaginile sa fie puternice si expresive si, neaparat, sa se evite tendinta didacticista.