Aventurile matematicilor si fizicii moderne pot constitui lecturi de vacanta daca sint scrise pe un ton adecvat. De ceva vreme se tot vorbeste despre lecturile estivale si cum trebuie sa fie ele: usoare si distractive. Pentru unii, asta poate insemna literatura ultracomerciala de tip fantasy, pentru altii, carti de chick lit , lecturi gen Paolo Coelho sau carti de proza scurta pentru a nu fi obligati sa urmareasca prea mult firul povestii. Pentru citiva, insa, o lectura de vara poate insemna una dintre cele mai recente aparitii din colectia „Science masters” de la Humanitas. Oricare lucrare luata la intimplare din aceasta colectie abordeaza intr-o maniera prietenoasa, fara sa fie vulgarizatoare, teme si dezbateri din sfera fizicii si matematicii. Numerologie , originile universului, spatiu si timp, probleme legate de felul in care ne functioneaza creierul, evolutionism, teoreme celebre sau particule subatomice sint doar citeva dintre temele abordate de initiati in domeniu. „Zero, biografia unei idei periculoase”, de Charles Seife, este o istorie a numarului 0, de la inventarea sa de catre babilonieni, abolirea sa de catre greci si misticizarea lui de catre hindusi pina la cele mai recente dezbateri din mediile stiintifice. Azi nu ne mai gindim la zero decit ca la un numar cu nimic diferit de restul. Dar in spatele lui se afla o intreaga aventura care a influentat profund felul in care oamenii au gindit lumea si universul in diferite etape ale istoriei. Zero a fost, de exemplu, in centrul tuturor dezbaterilor filosofice asupra existentei lui Dumnezeu. In mediile stiintifice, a constituit intotdeauna o cheie in dezlegarea misterelor universului si a fost folosit chiar si pentru a-i prezice sfirsitul. Stephen Hawking este cel mai popular om de stiinta in viata. Asta nu doar datorita biografiei lui spectaculoase si a mirajului geniului imobilizat intr-un scaun cu rotile care traieste intr-o dependenta totala de un computer ultraperformant cu ajutorul caruia vorbeste si manipuleaza obiecte. Este, de asemenea, autorul unor best-selleruri atipice, gen „Universul intr-o coaja de nuca” sau „Scurta istorie a timpului”, care are toate simptomele unui pop icon. Multe filme fac referire la aceasta lucrare (citeva exemple luate aleator sint “ Donnie Darko ”, aflat intr-un top al celor mai neintelese filme, sau romanul scriitorului american Jonathan Safran Foer, “Foarte tare si incredibil de aproape”, in care personajul principal, un copil de 9 ani, este fan Hawking). “O mai scurta istorie a timpului” este o continuare a celei mai bine vindute carti ale autorului si vorbeste pe un ton simplu, accesibil si captivant despre ultimele progrese din cosmologie si fizica fundamentala.