De ce nu mai fac romancele copii

Lipsa unei sustineri financiare consistente din partea statului si stilul de viata individualist le determina pe femei sa puna pret pe cariera si nu pe familie. Intr-un discurs tinut recent, presedintele Traian Basescu deplangea faptul ca natalitatea scade dramatic in Romania. Nici nu este de mirare daca tinem cont ca o indemnizatie pentru cresterea copilului este de 800 de lei, in timp ce in tari precum Franta sau Spania aceasta ajunge la 1.000 de euro. Dintr-un studiu al Fondului Natiunilor Unite pentru Populatie publicat in 2007 rezulta ca in ultimii doi ani romancele care au optat pentru a aduce copii pe lume provin din paturile sarace ale societatii. Maria C. lucreaza la Posta si are un salariu de aproximativ 1.400 de lei pe luna. La cei 25 de ani ai ei, nu i se pare ca este momentul sa aiba un copil. „Sotul meu are un venit un pic mai mare ca al meu. Dar, chiar si asa, cat am pierde timp de doi ani, primind doar alocatia, s-ar cunoaste puternic la cheltuielile casei. Am colege care s-au bucurat cand au nascut, dar dupa cateva luni s-au intors la serviciu... Si acum se zbat sa gaseasca pe cineva care sa aiba grija de copil", spune tanara postarita. Potrivit datelor Institutului National de Statistica, in aprilie 2007 au fost inregistrati 15.249 nascuti-vii, cu 2.100 mai putini decat in luna martie a aceluiasi an, determinand astfel o rata a natalitatii de 8,6 nascuti-vii la mia de locuitori. Potrivit aceleiasi surse, rata natalitatii in luna martie a fost de 9,5 la mie. Fata de luna aprilie 2006, numarul nascutilor-vii a scazut cu 1.935 copii, ceea ce a determinat o scadere a ratei natalitatii de la 9,7 la 8,6 la mie. Solutiile merg mana in mana cu banii Oricat s-ar face apel la facilitatile culturale si educationale pentru poten­tialele mame, factorul material este decisiv. Pana in 2003, indemnizatia pentru cresterea copilului era de 85% din media veniturilor lunare ale mamei in ultimele 12 luni. Contributia la asigurari putea fi platita in primele luni de sarcina. Cele care au cunoscut legea, s-au asigurat la maximum permis de asigurari sociale, platind aproape 30 de milioane de lei vechi. In aceste conditii, ele au beneficiat, lunar, de o indemnizatie de peste 12 milioane de lei, in conditiile in care salariul mediu se situa pe undeva pe la jumatatea acestei sume. „In februarie 2003, Guvernul a plafonat valoarea indemnizatiei lunare la 800 RON", precizeaza dr. Laurian Arghesan, coordonatorul programelor de populatie si dezvoltare ale Fondului ONU pentru Populatie „Pana in februarie 2003, cand indemnizatia era proportionala cu venitul mamei, cresterea numarului de nou-nascuti a avut loc aproape exclusiv la femeile salariate cu studii postliceale si superioare. Din 2004, odata cu uniformizarea sumei acordate, indiferent de venitul mamei, cresterile s-au inregistrat mai ales in randul femeilor salariate cu studii liceale, gimnaziale si profesionale. Explicatia ar putea fi ca indemnizatia este in medie mai mare decat venitul persoanelor cu acest nivel de studii. De asemenea, a contribuit si faptul ca masura a starnit multe discutii publice si a ajuns sa fie cunoscuta publicului larg", mai arata dr. Arghesan. Nu se intrevede nicio schimbare anul viitor Statul roman acorda pentru fiecare copil mai mare de doi ani o alocatie lunara de 25 de lei si nu sunt semne ca aceasta va creste in viitorul apropiat. „Exista atatea paturi sociale care trebuie sprijinite material din ce in mai mult – pensionarii, somerii, persoanele cu handicap, incat este greu de crezut ca se vor mai gasi bani si pentru majorarea sumei pe care o primesc proaspetele mamici", ne-a precizat di­rectorul general al Di­rectiei Politici de Munca din MMFES, Eugen Blaga. Potrivit directorului Centrului de Cercetari Demografice „Vladimir Trebici", Vasile Ghetau, duritatea schimbarilor, incertitudinea, consumul nervos si stresul sunt factori care i-au schimbat romanului comportamentul fata de casatorii si de copii. La toate acestea se adauga un fenomen numit fertilitatea diferentiata. "Este o realitate. Nu as putea spune ca e o situatie specifica Romaniei. In toate tarile exista ceea ce se numeste fertilitate diferentiala. Numai ca la noi amplitudinea diferentei dintre fertilitatea femeii cu studii superioare si a celei cu studii medii, primare sau deloc este mult mai mare. In timp ce femeile cu studii superioare au un copil, cele cu studii inferioare au trei", arata profesorul. Nu poti cere sa nasca unor femei care in proportie de 70 % castiga sub 700 de lei pe luna. Mai e si cultura cand barbatii pretind sa fie ingrijiti de sotiile lor, nu sunt tati activi care participa activ la cresterea si educatia copilului . Femeile cu studii superioare care intrerup serviciul ies din competitie. E un risc fantastic pentru femeile de cariera. Ceea ce s-a schimbat sunt conditiile materiale, si nu mentalitatile. Acum exista un acces mare la contraceptive. Mentalitatea a inceput sa se schimbe mult inainte de ’89 si tine de disparitia societatii taranesti in care copiii reprezentau o forta de munca. Acum, stilul modern de viata este individualist si hedonist, copiii fiind adesea rezultatul unui calcul de cuplu: atatia copii cat se poate, cand se poate si daca se poate. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro