Marti seara a avut loc o dezbatere despre cea mai mare expozitie de arta din 2007, „Documenta“. La discutie, initiata de criticul de arta Cosmin Costinas, au participat curatorii Mihnea Mircan si Alina Serban. „Documenta“ din Kassel este considerata una dintre cele mai mari si mai complexe expozitii de arta din lume, statut care i-a fost recunoscut inca de la prima editie, din 1955. Dincolo de expozitia propriu-zisa, care reuneste, dupa o filosofie curatoriala politically correct, lucrari semnate de pictori din intreaga lume si din epoci diferite, toate editiile „Documenta“ au provocat dezbateri asupra artei si asupra societatilor in care este produsa. Cosmin Costinas, critic de arta si curator, a prezentat marti, la Centrul National al Dansului (CNDB), ultima editie a expozitiei de la Kassel, din toamna lui 2007. „Documenta 12“, curatoriata de Roger Buergel si Ruth Noack, a avut peste 750.000 de vizitatori in 100 de zile, devenind astfel cea mai vizitata expozitie din lume. Anul acesta au fost expuse si citeva lucrari ale lui Ion Grigorescu, ceea ce a insemnat prima participare a unui artist roman activ pe scena autohtona intr-o editie „Documenta“, dupa includerea operelor unor artisti romani in exil in editii precedente, precum Constantin Brancusi si Serge Spitzer. Ca si la editiile precedente, „Documenta 12“ a inclus o dezbatere in jurul citorva teme propuse. Proiectul, conceput si condus de Georg Schoellhammer, care a colaborat in cei doi ani dinaintea expozitiei cu aproape 100 de reviste din intreaga lume, s-a numit „Documenta 12 magazines“. Din Romania au participat revistele „Idea Arta+Societate“ din Cluj, cu care colaboreaza si Cosmin Costinas, si „Vector’“ din Iasi. Probabil ca elementul care a suscitat cele mai multe dezbateri in intreaga lume in legatura cu „Documenta 12“ a fost una dintre ideile curatoriale, a subliniat Cosmin Costinas. Alaturind diferite opere din sfera artelor vizuale din epoci si culturi diferite, curatorii au atras atentia asupra asemanarii frapante a „formelor“ artistice, dincolo de aspectul iconografic (tematica) sau iconologic (valorile propuse). Curatorii au formulat teoria „migratiei formelor“, potrivit careia formele artistice apar la intervale temporale variabile in zone geografice diferite, independent de intentionalitatea, personalitatea sau culturaartistilor. Asa cum a atras atentia curatorul de la Muzeul National de Arta Contemporana , Mihnea Mircan, teoria a stirnit numeroase controverse, la nivel international, cele mai multe fiind axate pe rolul curatorului intr-o expozitie artistica. Astfel, rolul curatorului, de cele mai multe ori extrem de subiectiv, nu este niciodata neglijabil. El poate manipula, adecvind o serie de opere gusturilor sale prin simplul proces de selectie a lucrarilor intr-o expozitie. Dezbaterea de la CNDB a fost si ea axata pe rolul curatorului, tot mai important in cimpul artei contemporane, si a avut un public surprinzator de numeros. Discutia a fost deturnata de o interventie a lui Razvan Ion, director al Bienalei Artistice de la Bucuresti, care a lansat ipoteza personala ca „Documenta 12“ ar avea o serie de ratiuni secundare politice. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro