Pana nu de mult, aceasta cerinta era caracteristica numai pentru anumite pozitii de middle management . Printre cele mai solicitate cunostinte sunt cele de limba engleza, spaniola sau italiana, insa in ultima vreme se remarca o crestere constanta pentru cunoscatorii de limbi exotice. "Daca ar fi sa facem o clasificare in functie de cererile de pe piata a limbilor cele mai solicitate, limba engleza alaturi de spaniola si italiana ar ocupa prima pozitie, fiind urmate indeaproape de limbi care pana nu de mult au avut putini adepti. Este vorba de germana, norvegiana, portugheza, japoneza sau rusa, tot mai solicitate de angajatori in ultimul timp", a declarat, pentru "Adevarul", Claudiu Alexandru Cornoiu, consultant in cadrul companiei de recrutare Professional. Pentru a face rost de forta de munca vorbitoare de limbi mai putin uzitate pana acum in mediul de business romanesc, companiile apeleaza la recomandarile celor care lucreaza in ­interior. "Evident, cu cat o limba e mai «exotica», cu atat este mai dificil sa gasesti candidati care sa le vorbeasca. De obicei ii gasim cu ajutorul angajatilor nostri care au invatat aceste limbi in scoala sau in calatoriile lor si care ne pot recomanda colegi sau prieteni de-ai lor", spune Crina Ilie, senior HR manager, in cadrul Genpact Romania, companie specializata in furnizarea de servicii de business catre multinationale din intreaga lume. Potrivit acesteia, in Genpact, a-ti recomanda prietenii este o practica incurajata, iar orice recomandare finalizata cu o angajare este rasplatita cu un bonus consistent dupa trei luni. Peste 90% din angajatii Genpact sunt vorbitori a cel putin doua limbi straine -engleza si o alta limba europeana, insa exista persoane care vorbesc si sapte limbi straine.

Peste 60% din joburi necesita cunoasterea limbilor straine

Cunoasterea unei limbi straine a devenit un criteriu esential in recrutarea de forta de munca. Astfel, din cele peste 7.000 de joburi postate pe siteul de recrutare eJobs, peste 60% din acestea solicita cunostinte de limbi straine, in special a limbii engleze. "Atunci cand realizeaza un portret al «candidatului ideal», foarte multe companii, indiferent de jobul pentru care recruteaza, mentioneaza aceasta carac­te­ristica: «cunoasterea limbii engleze, cel putin la nivel conversational », atat pentru joburile din tara, cat mai ales pentru cele din strainatate", spune si Laura Chilom, consultant in materie de joburi. Mai mult decat atat, simpla declarare a cunostintelor de limbi straine nu mai este­ suficienta, tot mai multe companii testand aceste abilitati la interviu. "Peste 60% din persoanele care aplica pentru un job se declara cunoscatoare de limbi straine, insa autoevaluarea nu este intotdeauna obiectiva. Astfel, testarea ulterioara interviului initial releva in foarte multe cazuri lipsa cunostintelor de baza pentru scrierea unui document in limba straina testata", spune Cornoiu. Potrivit acestuia, companiile angajatoare, atat cele nationale, cat si cele multinationale, isi doresc din ce in ce mai mult persoane capabile sa sustina conversatii si mai ales sa redacteze documente intr-o limba straina, fapt pentru care cunoasterea cel putin a limbii engleze a devenit aproape un criteriu eliminatoriu in cadrul proceselor de recrutare. Aceasta cerinta nu mai reprezinta un criteriu regasit doar in cazul unor posturi de midlle executive, ci a devenit una obligatorie pentru marea majoritate a posturilor, pastrand insa si legatura stransa cu profilul activitatii companiei angajatoare. Chiar daca in organigrama acestor companii nu se regaseste o pozitie bine conturata de translator sau asistent lingvist, acestea au in interiorul lor persoane gata oricand sa redacteze un raport sau sa relationeze intr-o limba de circulatie internationala.

Angajatorii nu investesc in domeniu

Desi la momentul actual se poate vorbi de un oarecare deficit de personal, avantajul este ca limba straina nu mai este apanajul doar al celor care au absolvit studii de specialitate. "Cunoasterea cel putin a unei limbi de circulatie internationala nu mai este apanajul celor care decid sa urmeze studii superioare aprofundate, ci este o disciplina destul de accesibila, avand in vedere faptul ca in foarte multe scoli se studiaza inca din ciclul primar de invatamant", precizeaza reprezentantul Professional. Potrivit acestuia, desi poate parea surprinzator, un procent semnificativ al celor care aplica pe pozitii ce necesita cunoasterea aprofundata a unei limbi straine nu sunt absolventi de studii de specialitate, adoptand metode alternative in studierea acestora - e-learning, traininguri, schimburi de experienta etc. "Un alt aspect ce trebuie mentionat este acela ca din ce in ce mai putini angajatori sunt dispusi sa investeasca resurse suplimentare in acest tip de pregatire tocmai pentru ca cel putin engleza se studiaza in scoli", spune Cornoiu. In aceasta situatie, solutiile sunt fie studierea constiincioasa in scoala a limbilor straine, fie urmarea unor cursuri specifice in cazul in care prima solutie nu mai poate fi aplicata. Pentru a contracara eventuala lipsa de personal ce ar putea aparea in viitorul apropiat, Genpact foloseste, pe de o parte, programe de training pentru a-i aduce pe viitorii angajati la anumite standarde, insa are in vedere si recrutarea din categorii sociale . "Suntem hotarati sa atragem categorii de forta de munca neglijate de alte companii, contrabalansand astfel dificultatea de a gasi forta de munca cu o strategie mai buna de identificare a ei", spune Crina Ilie. Domenii care solicita o limba straina: Customer/client service Resurse umane Inginerie Internet, eCommerce, New Media Relatii publice Restaurant, foodser­vice, catering Vanzari, comert Secretariat Turism

10% din romani stapanesc engleza

Peste 10% din romani cunosc foarte bine limba engleza, potrivit unui studiu prezentat de reprezentantii International House. Comparativ cu tarile din Uniunea Europeana, unde media celor care cunosc foarte bine limba engleza este de 22%, in tara noastra doar 10,5% din cei chestionati au raspuns ca stapanesc foarte bine aceasta limba. Un procent de 17,8% din repondentii din tara considera ca stiu bine limba engleza, fata de un procent de 47% din cetatenii comunitari. Cei chestionati au precizat ca, in perceptia lor, cea mai impor­tanta sursa de invatare a limbii engleze o constituie scoala, intr-un procent de 40,1%. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro