Social

Cum se transforma o constitutie intr-un "minitratat"

Esuatul proiect realizat in 2002-2003, sub conducerea lui Valéry Giscard d’Estaing, a impartit Europa in doua tabere: cea a sustinatorilor si cea a scepticilor. Inaintea summitului UE de joi si vineri, de la Bruxelles, intalnirile diplomatice dintre liderii europeni au o singura tema: consensul asupra unui tratat care sa inlocuiasca esuata Constitutie europeana, respinsa de Franta si Olanda, in referendumurile din 2005. Cancelarul german Angela Merkel, care detine presedintia rotativa a UE, cauta o solutie pentru iesirea din impas, care sa multumeasca atat tarile care au spus "da" Constitutiei, cat si tarile care au spus "nu" sau sunt sceptice. In cazul in care liderii UE vor cadea de acord asupra continutului proiectului, ei ar urma sa dea mandat unei conferinte interguvernamentale ce va avea loc in a doua parte a lui 2007, in timpul presedintiei portugheze a UE. Aceasta conferinta ar urma sa adopte tratatul simplificat, sau "minitratatul", cum a fost numit de presedintele francez, Nicolas Sarkozy. Merkel si-a facut o prioritate din asigurarea unui acord, summitul din 21-22 iunie fiind ultimul din timpul presedintiei germane a UE. "Daca nu reusim, acest lucru nu va reprezenta caderea Europei, dar va avea consecinte extrem de serioase", a spus ea, mentionand ca tratatul este "esential" pentru buna functionare a blocului european. Constitutia a fost ratificata de 18 tari, dintre care doua - Spania si Luxemburg - prin referendumuri. Ea a fost insa respinsa, prin referendumuri de Franta si Olanda, ceea ce a dat nastere unei crize existentiale a UE. Tarile care au anulat sau amanat ulterior procedurile de ratificare sunt: Polonia, Marea Britanie, Cehia, Suedia, Danemarca, Irlanda si Portugalia. Documentul ce va fi luat in discutie, joi si vineri, este rezultatul eliminarii unor prevederi din vechea Constitutie si chiar a denumirii insesi. S-a renuntat la oficializarea steagului si a imnului Ideea de constitutie a fost abandonata dupa votul negativ al francezilor si olandezilor. S-a renuntat si la introducerea simbolurilor statale. Steagul albastru cu 12 stele aurii al UE nu va mai fi mentionat in tratat, iar opera "Oda Bucuriei" de Beethoven nu va fi imn oficial. Ambele simboluri vor fi insa folosite in continuare. Marea Britanie si Olanda sunt acum tarile cele mai sceptice in legatura cu orice simbol al unui "superstat". Europa ar putea avea un presedinte permanent Infiintarea posturilor de presedinte si de ministru de externe reprezinta o prevedere controversata a vechiului tratat care ar putea fi resuscitata. Ele ar reduce exercitarea dreptului de veto si ar diminua puterea unor tari de a bloca anumite decizii. Marea Britanie, Olanda, Polonia si Cehia sunt insa impotriva crearii unui post de ministru de externe care ar prelua atributiile Inaltului Reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate, post detinut in prezent de Javier Solana . Summitul de joi ar putea ajunge insa la un consens privind renuntarea la presedintia rotativa. Carta Drepturilor Fundamentale, subiect controversat Carta Drepturilor Fundamentale trebuia sa fie parte centrala a tratatului. Ta­rile UE raman insa divizate in privinta acestui aspect. Germania si Franta preseaza pentru introducerea Cartei care ar extinde drepturile muncitorilor si ar da mai multa putere sindicatelor. Marea Britanie si Irlanda considera insa ca s-ar merge prea departe. Afirmand ca aceste tari au culturi politice si sisteme legale diferite de cele ale restului tarilor, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a spus ca este acceptabil ca ele sa-si pastreze dreptul de veto in privinta prevederilor Cartei in domeniile justitiei si afacerilor interne. "De regula, exceptiile nu sunt bune. Dar daca aceasta este singura solutie, eu nu voi fi impotriva ei", a spus Barroso. Tarile-problema: Marea Britanie, Cehia, Olanda, Polonia Premierii Olandei si Marii Britanii se feresc de prevederi care dau puteri prea mari Bruxelles-ului, deoarece se confrunta cu scepticismul populatiei si vor sa evite un referendum. In Polonia si Cehia, nu cetatenii sunt problema, ci guvernele insele. Cele doua state doresc ca discutiile sa fie luate de la inceput. Premierul ceh , Mirek Topolanek , este impotriva elementelor esentiale ale reformelor institutionale, cum ar fi infiintarea postului de ministru de externe, noul sistem de vot si Carta Drepturilor Fundamentale, iar cel polonez, Jaroslaw Kaczynski , a spus ca "mai bine moare" decat sa accepte noul sistem de vot. Polonia nu este de acord cu sistemul de vot Polonia a avertizat ca isi va folosi dreptul de veto, fiind nemultumita de sistemul de vot introdus prin tratat. Practic, Varsovia cere pastrarea sistemului de vot al "radacinii patrate", bazat pe populatia, in milioane, a fiecarei tari si renuntarea la sistemul "dublei majoritati", prevazut in tratat, potrivit caruia deciziile s-ar lua cu sprijinul a 55% din tari si a 65% din populatie. Sistemul ii da Poloniei drepturi de vot destul de generoase (27 de voturi, comparativ cu 29 pentru Germania, in ciuda faptului ca are numai 38 milioane de cetateni, fata de 82 de milioane cat are Germania), insa sistemul actual, introdus prin tratatul de la Nisa din 2000, ii confera aproape tot atatea voturi cat si Germaniei. Euroscepticismul fratilor Kaczynski s-a manifestat in permanenta prin exercitarea dreptului de veto si prin indiferenta la criticismul partenerilor europeni. Raportul intocmit de presedintia germana inaintea summitului si trimis saptamana trecuta in toate capitalele UE enumera sase chestiuni deschise negocierilor: simbolurile UE si caracterul de lege fundamentala; schimbarile in terminologie; problema Cartei Drepturilor Fundamentale; politica externa; diviziunea puterii intre Bruxelles si statele membre; si rolul parlamentelor nationale. Problema pastrarii sau nu a sistemului de vot bazat pe "dubla majoritate" nici macar nu este pusa pe tapet, in ciuda amenintarii poloneze. Acord secret Sarkozy - Kaczynski Situatia pare a fi aplanata de presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, care, in cursul unei vizite la Varsovia, saptamana trecuta, ar fi ajuns la o intelegere cu Polonia inaintea summitului. Detaliile nu sunt insa publice, a relatat presa poloneza. Liderii polonezi au declarat ca oferta secreta ar putea asigura "succesul" summitului. Klaus acuza „schimbari cosmetice" Presedintele eurosceptic al Cehiei, Vaclav Klaus, a acuzat Franta si Germania ca incearca adoptarea Constitutiei europene "in intregime, mai putin numele". "S-au facut numai schimbari cosmetice, iar documentul de baza ramane acelasi", a avertizat Klaus. Pozitia presedintelui ceh este partial impartasita de guvernul de centru-dreapta al premierului Mirek Topolanek. Barroso renunta cu greu la ideea „Statelor Unite ale Europei" Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat ca nu este multumit de faptul ca se renunta la termenul de constitutie, dar recunoaste ca "UE nu se vrea un stat si nu va fi un stat intr- ". El a avertizat insa tarile-problema ca politicile pe care le duc in Europa ar putea fi subminate daca nu sunt dornice de un compromis. "Polonia a cerut solidaritate din partea restului UE, dar solidaritatea e un drum cu doua directii", a spus Barroso. Presedintele CE recunoaste ca pastrarea unor parti din Carta respinsa ar putea starni dezaprobarea publica, dar sustine ca esecul reformei institutionale ar fi "o amenintare la credibilitatea UE". "Oamenii se intreaba cum ne putem adresa unor probleme majore - precum schimbarile de clima, cand noi nu putem nici macar decide cum sa lucram impreuna". Tabara „da", condusa de Romano Prodi Constitutia a creat un rift intre grupul tarilor care au sustinut si ratificat proiectul care si-au spus "prieteni ai Constitutiei" si cele care au dorit sa renunte la el. "Prietenii" insista asupra faptului ca Tratatul constitutional ar trebui sa ramana la baza oricarei intelegeri ce se va lua joi, in ciuda voturilor din 2005 ale francezilor si olandezilor. Premierul italian a declarat chiar ca tarile care sunt in favoarea pastrarii textului initial ar trebui sa implementeze tratatul pastrand usa deschisa pentru celelalte state care sunt sceptice. El spune ca tarile pro-Constitutie ar trebui lasate "sa progreseze catre o Europa unita" si ca "scopul ambitios al Constitutiei" trebuie pastrat pentru a ne asigura ca Europa vorbeste cu o singura voce in probleme precum terorismul sau incalzirea globala. Prodi a avertizat ca Italia nu va semna un "compromis neconvingator", spunand ca abandonarea tratatului va supara cele 18 state care l-au ratificat. Parlamentarii europeni sustin tabara lui Prodi. "Trebuie ascultata toata lumea, nu numai cei care vor o Europa mai putin unita. Nu vom ezita sa respingem tratatul daca credem ca nu se potriveste cu asteptarile noastre", a declarat europarlamentarul conservator Iñigo Méndez de Vigo. PE nu are drept legal de veto, dar opinia negativa a parlamentului ar da o lovitura politica" liderilor UE. Romania a spus „Da" Romania a ratificat Constitutia europeana prin vot parlamentar, odata cu ratificarea Tratatului de aderare la UE, in ianuarie 2007, fapt ce a trecut aproape neobservat de catre opinia publica. Pe 26 ianuarie 2007, la Madrid, Romania a fost reprezentata la o intalnire a tarilor care au spus "da" si s-au autoiintitulat "prietenii Constitutiei". De altfel, pe 29 octombrie 2004, atunci cand textul Constitutiei a fost adoptat de catre sefii de stat ai celor 25 de state membre, tara noastra a semnat tratatul in calitate de candidata. Blair va cere exceptie in trei domenii Tony Blair se confrunta cu scepticismul britanicilorPotrivit presei britanice, Tony Blair va cere ca Marea Britanie sa isi pastreze dreptul de veto in trei domenii: politica externa, munca si lege penala, relateaza presa britanica. Downing Street a refuzat sa faca declaratii oficiale in privinta pozitiei adoptate la summit. Desi Tony Blair si Gordon Brown sunt de acord in privinta pozitiei de negociere, exista perceptia ca Tony Blair, care isi va parasi postul la cinci zile dupa summit, ar fi inclinat sa mearga prea departe, punandu-l apoi pe Brown fata in fata cu nevoia de referendum. Brown nu doreste ca la summit sa se ia o decizie care sa mareasca substantial puterea Bruxelles-ului si insista ca Marea Britanie sa isi pastreze dreptul de veto in anumite domenii. El vrea asigurari ca, in cazul in care se ajunge la un acord asupra Cartei Drepturilor Fundamentale, acesta nu va extinde sfera Curtii Europene. Au existat zvonuri privind unele tensiuni intre Brown si Blair privind strategia de negociere la summit, iar oficiali din Paris au sugerat chiar ca Nicolas Sarkozy va actiona ca mediator, maine, intr-o intalnire cu cei doi lideri britanici. Sarkozy insusi a fost ales pe baza promisiunii ca va sustine un minitratat, pentru care sa nu fie nevoie de un referendum si care sa fie ratificat in parlament. „Arhitectul" Constitutiei cere liderilor sa fie onesti Fostul presedinte francez Valéry Giscard d’Estaing, cel care a prezidat conventia care a redactat textul Constitutiei in 2002 si 2003, a cerut guvernelor nationale sa fie sincere in legatura cu ceea ce inseamna de fapt noua forma a tratatului, pentru a nu-i induce in eroare pe cetateni. Intr-un comentariu publicat in cotidianul "Le Monde", el a spus ca liderii UE nu ar trebui sa se teama sa recunoasca faptul ca incearca sa pastreze esentialul textului respins de francezi si olandezi. Forma, dimensiunile si continutul Constitutiei sunt in cea mai mare parte concepute de D’Estaing. In cateva randuri, el a sugerat chiar ca ar fi vrut sa mearga chiar mai departe cu textul Constitutiei, facand comparatie intre conventia care redacta Constitutia UE si Conventia de la Philadelphia care a realizat Constitutia SUA si comparandu-se cu Benjamin Franklin, unul dintre fondatorii Americii.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea