În trecut, produsele cosmetice exprimau un statut social, fiind concepute să creeze o stare de bine atat prin parfum, cat şi prin culoare şi textură. Cosmetica modernă îşi propune însă mai mult: vrea să repare pielea deteriorată de varstă, vrea s-o protejeze de acţiunea nocivă a luminii, vrea să regleze debitul de sebum sau să amelioreze tegumentul uscat. Cosmetica modernă se vrea activă. Produşii antirid pot irita pielea În general, produsele cosmetice sunt bine tolerate şi, prin urmare, lipsite de risc. Înainte ca un produs să fie oferit pieţei se desfăşoară numeroase studii. În cadrul acestor studii, voluntarii testează pe propria piele siguranţa şi toleranţa la diverse produse cosmetice . Există totuşi situaţii în care apar efecte secundare nedorite, din cauza prezenţei în compoziţie a unor ingrediente. Cele mai cunoscute efecte adverse , deşi apar doar într-o proporţie redusă, sunt cele produse de proprietăţile iritante ale unor compuşi. Astfel, unii acizi din fructe, şi nu numai, produc înroşire şi mancărime pe locul aplicării. Ei sunt folosiţi, de obicei, în creme pentru tratamentul tenului ridat sau al celui seboreic, pentru că usucă pielea şi o exfoliază fin. Reacţia nu apare imediat, ci după o serie de tratamente locale. Ea încetează odată cu oprirea utilizării produsului. Vopseaua de păr arde doi la sută din utilizatori În alte situaţii apare o alergie la produs, cunoscută sub numele de dermatită de contact. Într-un studiu european efectuat pe un număr de 982 de femei care utilizau constant produse de toaletă şi cosmetice, s-a constatat că doar 2% dintre paciente au prezentat dermatită de contact dovedită, iar alte 4,7%, deşi au fost suspectate, nu au fost confirmate de teste. Cele mai multe femei s-au plans de iritaţii pe ten sau pe pielea pleoapelor, iar mai puţine au acuzat reacţii adverse la nivelul mainilor sau al scalpului. Produsele cosmetice incriminate au fost cele de spălare ca şampoanele şi săpunul, sau vopselele de păr, dar şi cremele de faţă, demachiantul şi fondul de ten. Ce face rău? La întrebarea "ce face rău din compoziţia produselor cosmetice?", cercetătorii au răspuns că parfumul, conservanţii, coloranţii cosmetici, dar şi moleculele-vehicul ca emulsificatorii şi surfactanţii contribuie la producerea dermatitei de contact. Parfumul din deodorant, cremă sau şampon poate fi de origine naturală, fiind extras din plante şi astfel, inevitabil, în compoziţie răman şi elemente imposibil de separat, care induc alergia. Natural nu înseamnă indubitabil că nu există riscuri. Parfumul sintetic este astăzi preferat, deoarece e mult mai ieftin, mai uşor de purificat şi de controlat. El poate produce alergie din cauza concentraţiei nepotrivite, care însă poate fi calculată în funcţie de gradul de toleranţă. Avand în vedere gradul mare de utilizare a aditivilor parfumaţi în produsele cosmetice de larg consum, faptul că doar 1% din populaţie s-a dovedit sensibilizată la ei este considerat ca un procent mic şi acceptabil. În farmacii se găsesc cosmetice neparfumate pentru persoanele alergice. Parabenii produc alergii Conservanţii sunt necesari în compoziţia cosmeticelor pentru ca acestea să reziste la temperatura şi luminozitatea camerei un timp îndelungat. Ca şi produsele alimentare, cosmeticele au nevoie de conservanţi, astfel încat să nu devină după desfacere adevărate medii de cultură bacteriană. Cei mai folosiţi conservanţi sunt parabenii, şi ei sunt responsabili de declanşarea alergiei la diferite produse cosmetice folosite de aceeaşi persoană. Cei afectaţi de alergie trebuie să verifice compoziţia inscripţionată pe ambalajul produsului şi să evite această categorie de substanţe. Baza grasă a cremelor poate fi sursa alergiei de contact, indiferent dacă este de origine animală, ca lanolina , sau de origine sintetică , aşa cum este propilenglicolul. Alte substanţe din compoziţia cosmeticelor pot păta pielea feţei, producand melanoza cosmetică. Altele schimbă culoarea pielii după expunerea la radiaţiile ultraviolete. Incidenţa acneei cosmetice este în creştere. Se observă mai ales la femeia adultă şi se datorează cremelor nepotrivite cu tipul de piele sau fondului de ten şi pudrei care colmatează porii. Întalnim acnee cosmetică şi la bărbaţii care folosesc, de exemplu, gel de păr cu ulei de parafină. De aceea, pe unele produse cosmetice se menţionează că nu sunt comedogene. În ultimii ani, dermatologii din lumea întreagă au acceptat ideea că intoleranţa la cosmetice este posibilă şi au reconsiderat problematica "tenului sensibil", care este indus atat de factori externi, cat şi de o reactivitate internă particulară.