In general, romanii depasesc tot mai greu nivelul de educatie al parintilor lor. Ponderea tinerilor de la sate care au terminat o facultate – de 5 ori mai mica decat la oras. Statisticile arata ca tot mai multi tineri renunta la scoala foarte devreme iar decalajul dintre mediul rural si cel urban in ceea ce priveste educatia este din ce in ce mai mare. Numarul tinerilor de la orase care nu au deloc studii sau care au absolvit doar scoala primara este de trei ori mai mic decat in randul celor de la sate. In plus, ponderea celor care au terminat o facultate este de cinci ori mai mare in oras fata de sat. Acest lucru confirma faptul ca a crescut distanta dintre accesul la educatie ale populatiei de la sat fata de cea de la oras. Datele de mai sus sunt rezultatul studiului “Mobilitatea sociala in satul romanesc” al cercetatorului Ioana Petre de la Institutul de Sociologie din Bucuresti.

In anii ’80 copiii aveau mai multa scoala decat parintii

Diminuarea sanselor populatiei rurale de acces la treptele superioare de pregatire scolara si profesionala, mai ales la liceu, scoala postliceala si facultate, are drept consecinta reducerea dramatica a sanselor de depasire a nivelului de pregatire si al celui profesional al parintilor. Cu alte cuvinte, fiii ajung mult mai greu sa aiba un statut social mai ridicat decat al parintilor lor. In anii’80, mai mult de 70% dintre fii au ajuns la un nivel de pregatire si la un nivel profesional superior celui al parintilor lor. In prezent acest procentaj a scazut la 60%. Studiul arata ca 92,4% dintre cei care nu au deloc pregatire scolara sau au numai clasele primare au aceeasi profesie ca si parintii lor la sate spre deosebire de 82,8% la oras. Dintre actualii absolventi de gimnaziu sau scoala profesionala aproape doua treimi au parinti fara scoala sau doar cu scoala primara. Cu mult mai putini au parinti cu trepte superioare de instructie, liceu sau facultate. Actualii absolventi de liceu si facultate au in marea lor majoritate parinti din trepte inferioare de instructie. Totusi, cea mai mare parte a celor care depasesc nivelul de pregatire al parintilor, au doar o treapta de pregatire in plus.

80% dintre patronii de la sate au parinti muncitori sau tarani

Profesiile pe care le pastreza cei mai multi oameni de la tara de la o generatie la alta sunt cea de agricultor si de muncitor. Cu exceptia patronilor, categorie care nu exista inainte de ’89 in Romania, transmiterea profesiei de la parinti la copii are loc cel mai putin la cadrele medii si la cei cu studii superioare. Conform studiului, oamenii de la tara isi schimba mult mai putin statutul social comparativ cu cei de la oras. Actualii agricultori provin in proportii covarsitoare din agricultori si muncitori. Muncitorii provin in aceleasi proportii majoritare din agricultori si muncitori, cu alte cuvinte miscarile se desfasoara mai ales intre “straturi sociale si profesionale” vecine, salturile fiind mult mai rare. Actualii tehnicieni, functionari, maistri provin in primul rand din muncitori dar si din agricultori si tehnicieni, functionari, maistri. Ocupatiile cu studii superioare sau intelectualii se recruteaza din toate cele patru categorii dar in numar mult mai mare din muncitori. Cu alte cuvinte, jumatate din actualii intelectuali din sate au parinti tot muncitori. Cercetatorul i-a mentionat si pe patroni in studiu mai mult pentru a evidentia categoriile socio-profesionale din care sunt recrutati actualii patroni de la sate, aceasta categorie fiind o aparitie noua in peisajul structural al Romaniei postcomuniste. In mediul rural cei mai multi patroni au parinti muncitori (50%) si agricultori (30%). Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro