Îi vezi în intersecţii, mişunand printre maşini, cu mana întinsă. Au faţa murdară, hainele înnegrite şi poartă după ei ba un biberon gol, ba un carton pe care scrie "muritori de foame". Îi vezi prin metrouri, însoţiţi de tineri dubioşi, servind unora poveşti despre familii numeroase, părinţi morţi şi bani puţini. Au pană-n 10 ani şi caştigă din cerşit un sfert de salariu minim pe zi. Iar părinţii lor, vii şi nevătămaţi, îi veghează de pe margine. Deşi au atribuţii legale atat pentru amenzi, cat şi pentru dosare penale, poliţiştii preferă prima variantă, în loc să se ocupe de destructurarea reţelelor de cerşetori. Şase copii între trei şi şapte ani şi unul de 10 ani au cerşit de zor, pană spre sfarşitul săptămanii trecute, în intersecţia de la Plaza Romania. O fetiţă cu carlionţii cam la nivelul farurilor maşinilor îşi făcea de treabă cu o carpă plină de praf, cerand cu voce suavă "1.000 de lei". Alţi princhindei vanau geamurile deschise şi repetau milogeala. Vizavi de staţia tramvaiului 41, pe o bancă, la soare, stăteau "paznicii". Cinci rromi, un bărbat şi patru femei, îi monitorizau atent pe cei mici. Din cand în cand, femeile porneau în patrulare. Băteau "zebrele" de zeci de ori, asigurandu-se că totul este în ordine. Mulţumite, mai serveau cate o cafea. Copiii, lihniţi şi obosiţi, nu primeau nimic. Dacă se sim ţeau luate în vizor, „supraveghetoarele" suiau copiii în tramvaie şi "curăţau" zona. Procedura s-a repetat şi la sosirea poliţiştilor, doi la număr. "De fiecare dată se întamplă aşa. Acum ne chinuim să-i convingem pe agenţi să vină îmbrăcaţi în civil", a spus unul dintre cei trei asistenţi sociali ajunşi la Plaza. Totuşi, aceştia au reuşit să "pescuiască" un copil care rămăsese în urmă, pierdut prin fumul camioanelor. Luată cu frumosul, fetiţa a înganat ceva despre maică-sa, Argentina, şi a recunoscut cu inocenţă că cerşea. Apoi a fost urcată în maşina de poliţie şi dusă la Secţia 22, pentru amprente. „Şi ce dacă-i pun să cerşească?!" După două zile, poliţiştii au revenit cu trei echipaje. N-au renunţat la uniforme, însă au reuşit să-i prindă pe cei cinci adulţi. De copii s-au ocupat asistenţii sociali. Taraţi cu forţa la Secţia 22, rromii au făcut un scandal monstru, începand cu rugăminţi fierbinţi şi promisiuni şi sfarşind cu ameninţări. "Vă dăm sub semnătură că, dacă ne mai prinde pe stradă cu ăştia mici, să ni-i ia şi pe noi să ne trimită la puşcărie. Dacă nu se poate altfel, mă duc şi dau în cap şi gata", a încercat să-i înduplece pe poliţişti unul dintre ţigani. "Sunt copiii mei, eu i-am făcut şi îi cresc cum vreau eu. Ce dacă merg la cerşit? Ne luăm de mancare, că nu dăm în cap şi nu furăm. N-am cu ce să-i cresc. De ce să-i dau de langă mine? Eu nu pot să muncesc. Nu ştiu carte şi sunt bolnavă", a recitat o femeie, plangand cu lacrimi de crocodil. Apoi, ca să fie şi mai credibilă, a imitat perfect un leşin, iar celelalte ţigănci s-au adunat în jurul ei să o stropească cu apă şi să-i dea calmante şi o ţigară. "Pe mine de ce m-aţi adus? Asta nu e fata mea, e a lu’ cumnatu-miu, care e plecat în Italia. Eu nu o pun să se ducă. Ea vrea singură şi se ţine după mine. Nici nu ştiu cum o cheamă", s-a revoltat Argentina, femeia a cărei fetiţă fusese prinsă în urmă cu două zile la cerşit. Apoi redată familiei. Nicolae Gorunescu, angajat al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din sectorul 6, spune că una dintre femei şi copilul ei au mai trecut o dată pe la poliţie, în 2006, dar s-au întors fără probleme la "serviciu". Copil fără certificat de naştere, mamă fără buletin În procesul-verbal, poliţiştii au scris clar: "Minorii au fost determinaţi să cerşească de către cei cinci adulţi". Însă stabilirea identităţii vinovaţilor a însemnat un alt circ. Poliţiştii i-au legitimat pe Ion Gheorghe şi Radu Octavian, iar una dintre femei a declarat că o cheamă Doşan. Două dintre pirande nici nu au buletin. Rromii sunt domiciliaţi în Buzău şi Prahova, însă au susţinut că stau în localitatea Moziceni, din judeţul Argeş. Cat despre copii, patru poartă numele de familie Radu, iar doi nu au certificate de naştere. Unul dintre micuţii fără identitate este fiul unei femei fără buletin. Ion Gheorghe a afirmat că unul dintre copii este al său, dar pe certificatul de naştere al minorului nu este trecut numele tatălui. "Pe copii i-am internat în Centrul de Plasament de Urgenţă. Se vede c-au fost crescuţi într-o stare de sălbăticie. Cand am vrut să-i culcăm, s-au băgat sub pat", a spus Nicolae Gorunescu, men ţionand că toţi micuţii au admis că cerşeau. După toate acestea, rromii au fost doar amendaţi. Dar nu s-au potolit. Deposedaţi de "obiectul muncii", ei au trecut în mai multe randuri pe la sediul DGASPC din sectorul 6 şi au protestat în stilul specific. "Erau vreo 10 persoane şi ne-au ameninţat că-şi dau foc şi că ne rup gatul dacă nu le dăm copiii. A trebuit să chemăm jandarmii ca să-i liniştim", a povestit Nicolae Gorunescu. Tot el a mai zis că rromii, care mai au doi-trei copii declaraţi, şi-au încropit nişte cocioabe pe undeva pe langă CET Vest. Poliţia se face că munceşte Convocaţi întotdeauna de reprezentanţii Direcţiei pentru Protecţia Copilului, oamenii legii descind, constată, avertizează şi, mai rar, amendează. Cand nu fug, adulţii vinovaţi se aleg cu o sancţiune între 1 şi 5 milioane de lei vechi, pe care nu o plătesc niciodată. Copiii mai ajung, din cand în cand, prin centrele de plasament. Oricum, cei care se folosesc de micuţi izbutesc în permanenţă să găsească alţi copii. Deşi aceşti indivizi pot fi condamnaţi la închisoare între unu şi cinci ani, poliţiştii nu se ostenesc să le întocmească dosare penale. Tot mecanismul este "uns" de deciziile Tribunalului Bucureşti, care trimite minorii luaţi în custodie de centrele din Capitală înapoi în provincie, de unde provin majoritatea micuţilor. Odată ajunşi acolo, ei revin în ghearele aşa-zişilor părinţi. În episodul următor vom afla cum trăieşte prima generaţie de oameni ai străzii, ajunsă acum în ghetouri. Cei pe care i-am întalnit au acum principii. Nu acceptă să li se spună boschetari , aurolaci sau cerşetori. Se consideră doar blestemaţi. Dialog cu o fetiţă scoasă la cerşit - Cum te cheamă? Fetiţa nu zice nimic. Se uită cu spaimă la poliţişti şi rupe bucăţi din punga de pufuleţi căpătată din cerşit. - Nu ştii cum te cheamă? Dă din cap că nu. Lasă capul în pămant. - Caţi ani ai? Se încumetă şi răspunde: - Şapte. - Părinţii tăi unde sunt? - Nu ştiu. - Dar pe mama ta cum o cheamă? Răspunde doar după ce primeşte un zambet: - Argentina. - Ce făceai pe stradă? Roteşte ochii. Trage aer în piept. Uşor-uşor se linişteşte. Apoi spune: - Ceream bani. - Şi cum cereai? - Nene, dă şi mie 1.000 de lei. - Vrei să vii cu noi? Îşi frămantă buzele. Lasă din nou capul în pămant. Nu răspunde. Cu micuţul printre maşini, la Crangaşi Cazul "Plaza Romania" a fost însă o excepţie. În Piaţa Crangaşi, pe la amiază, doi-trei copii sub cinci ani se joacă pe aleea ce duce la gura de metrou. La caţiva metri de ei, o femeie se face că vinde ghiocei, dar stă cu ochii pe gardienii pieţei. Cat sunt ei prin zonă, nu au cum să acţioneze. Intrarea la metrou e "căptuşită" cu alţi profesionişti ai cerşitului. Sunt vreo cinci tineri pe care-i vezi foarte des prin metrouri. Apare un agent în uniformă şi îi ia la întrebări pe cei mari. Minorii se strang în jurul "taţilor". Poliţistul îşi notează ceva şi-apoi pleacă. Peste cateva ore , unul dintre tineri, cu un copil după el, cerşeşte în plină stradă. Tot pe la Crangaşi, o fată ţine un bebeluş în braţe şi se milogeşte printre maşini. Clasicul carton stă în drepul copilului. Grupul este cunoscut asistenţilor sociali, care ştiu că fata are 17 ani şi că "taţii" sar la scandal imediat cum protestează vreun trecător. Oamenii trec, le dau bani sau îi înjură. Scenariul se repetă nestingherit.