Se intampla frecvent, mai ales in maternitatile din marile orase, ca femei care vin sa nasca sa isi abandoneze nou-nascutul si sa dispara din maternitate, lasand bebelusul fara identitate. Conform legii inregistrarii persoanelor, copiii cu parinti necunoscuti nu primesc cod numeric personal si raman "sine die" in spital.

Ei nu pot fi incredintati asistentilor maternali, nu pot fi declarati adoptabili, in mod legal, iar sederea prelungita in maternitate conduce la pierderi pentru institutia sanitara, costurile legate de ingrijirea celor fara CNP nefiind decontate de casele de sanatate. In prezent, numai spitalul Caritas din Bucuresti gazduieste 18 astfel de bebelusi ca sa nu mai vorbim de restul tarii.

Dr. Bogdan Jansen, directorul spitalului, spune ca, la nivelul unui an, costurile cu ingrijirea unor astfel de copii se ridica la un miliard de lei, suma ce reprezinta pierderi pentru institutia pe care o conduce.

Saracia, principala cauza a abandonului

Problema copiilor abandonati in maternitati suscita o multime de puncte de vedere din partea celor implicati in protectia drepturilor copilului, a celor responsabili cu adoptiile, din partea directorilor unitatilor sanitare si, nu in ultimul rand, din partea politiei. Sunt foarte multe situatii concrete care determina fenomenul abandonarii, la nastere, a copiilor.

Cele mai frecvente sunt cauzate de saracie si de lipsa de consiliere a tinerelor care aduc pe lume copii in situatii de dificultate.
Directorul spitalului Caritas a ajuns sa incuie locul unde se afla bebelusii abandonati pentru a preveni comiterea unor ilegalitati.

Colaborarea DGASPDC-Politie-spital lasa de dorit

In opinia dr. Jansen, "exista un cerc vicios", la a carui rezolvare Ministerul de Interne ar putea contribui daca ar accepta ca pentru bebelusii cu parinti necunoscuti acordarea CNP-ului sa se faca in absenta parintilor.

La randul sau, dna Theodora Bertzi, sefa Oficiului Roman pentru Adoptii, spune ca sederea prelungita in maternitate a copiilor abandonati la nastere si fara identitate se poate scurta prin asumarea responsabilitatii de catre DGASPDC. Daca in 30 de zile politia nu a reusit sa identifice parintii copilului abandonat, in urma demersurilor celor de la DGASPDC, primarul de sector poate, conform legii, sa dea nume copilului si se poate solicita acordarea CNP-ului.

Dupa aceasta faza, copilul poate parasi maternitatea, fiind incredintat asistentului maternal. Domnia sa afirma ca pachetul legislativ privind protectia drepturilor copilului si adoptia, intrat in vigoare la 1 ianuarie 2005, este aplicabil, in pofida tuturor dificultatilor, judete precum Alba, Dolj, Mehedinti reusind sa obtina rezultate pozitive.

"La nivelul serviciilor de adoptii din DGASPDC exista inca deficiente, iar colaborarea cu Politia si institutiile sanitare nu este optima."

"Cei care nu-si fac datoria sa-si piarda slujba!"

Atat ORA, cat si ANPDC recomanda ca solutie viabila, pentru protejarea bebelusilor abandonati fara identitate in maternitati, desemnarea cate unui reprezentant, atat din partea DGASPDC, cat si din partea Politiei si a maternitatii, cu atribute stricte, precizate in fisa postului, care sa raspunda "cu capul" si cu slujba pentru orice ilegalitate comisa cu acesti copii.

Dar, in replica, marea varietate de situatii generate de viata face foarte dificila aplicarea noilor prevederi legale privind protectia copilului si adoptia.

Poate ca solutia trebuie cautata in masuri ale DGASPDC-urilor care sa tinteasca punctual familiile sarace, prin acordarea de spatii de locuit, cu paturi, paturi, haine, alimente, asa cum se procedeaza in alte tari. Si poate si Politia se poate implica mai mult, venind in ajutorul spitalelor, cu fotografierea si amprentarea persoanelor care se interneaza fara acte.

"Multi infractori, boschetari si rromi ar fi descurajati sa mai apeleze la "gazduirea" spitalelor daca ar fi luate masurile de identificare a celor fara acte", a spus Directorul de la Caritas, dl Jansen.

"Cauza tentativelor de traficare a copiilor abandonati este saracia. Mamele care fug si-i lasa in maternitate n-ar mai proceda asa daca li s-ar gasi si lor surse de sustinere financiara . Cele care nu au serviciu nu primesc cele opt milioane pentru cresterea nou-nascutului, asa ca il lasa pe cheltuiala noastra. Uneori reapar si-l cer acasa, dupa cateva luni, timp in care situatia lor a ramas aceeasi. Exista, in astfel de cazuri, suspiciunea ca ele se pot intelege cu persoane care "le cumpara" copilul", este de parere dr. Bogdan Jansen, directorul spitalului Caritas.

ANPDC nu accepta solutii provizorii

Despre aceasta colaborare dintre DGASPDC, Politie si Ministerul Sanatatii ne-au vorbit si cei de la Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului (ANPDC), cu aceeasi remarca, ca "lasa de dorit".

De asemenea, ANPDC respinge categoric propunerea directorului DGASPDC sector 1, dl Danut Fleaca, care spunea ca ar fi binevenite "centrele tranzitorii", in care bebelusii fara identitate sa fie transferati, pana li se rezolva problema identitatii, spre a fi ingrijiti de asistenti maternali , fiind astfel protejati de consecintele nefavorabile asupra dezvoltarii lor din cauza spitalizarii prelungite.

Motivul respingerii acestei propuneri este teama ca o solutie provizorie poate sa se transforme intr-una definitiva si se poate ajunge, iar, la institutionalizarea copiilor sub 2 ani, interzisa de Legea 272/2004.