Majoritatea crescuti din relatia cu liderii comunisti, reprezentantii capitalistilor se alatura partidului muncitorilor si taranilor. Banii lor dau si tarii o noua putere in lume. China are mai multi milionari decat Statele Unite. Zeci de mii de antreprenori intra acum in randurile partidului-stat - cei mai multi pentru noi oportunitati de afaceri. La randul sau, Partidul Comunist chiar ii curteaza pe capitalisti, pentru a canaliza in propriul beneficiu aceasta noua forta sociala, in locul aparitiei unor poli de putere politica in afara sistemului consacrat.
Radacinile capitalismului chinez sunt plasate de unii autori in secolul 19, in finantarea si operarea comertului cu opiu din Asia de Sud-Est. O seama de antreprenori au preferat apoi colaborarea cu regimul de ocupatie nipona, in loc sa-i urmeze pe nationalisti.
Mao Zedong ii va executa pe toti ca "dusmani de clasa". Mai tarziu, Deng Xiaoping a reabilitat averea, afirmand ca "bogatia este glorioasa". Iar Jiang Zemin a accelerat goana dupa imbogatirea personala cu orice pret. Vechi invatatori ai Partidului critica acum sistemul sovietic si cer adoptarea sistemului social-democratiei nordice.
De doua decenii, in China populara s-a ridicat o noua clasa: 50 milioane de proprietari de afaceri, care platesc o treime din taxele adunate de stat. Potrivit Boston Consulting Group, China are circa 250.000 de gospodarii milionare in dolari – 0,4% din totalul national, acestea detin 70% din averea natiunii.
Pe unii dintre noii bogati ai Chinei i-au ajutat abilitatile antreprenoriale sau studiile occidentale. Marile banci internationale de investitii au acum macar un star de origine chineza – cu salariu de 10 milioane de dolari pe an. Bancherii de origine chineza stau in umbra unor recente mega-achizitii globale, de genul Lenovo-IBM.
Spiritul antreprenorial i-a cuprins pe toti chinezii cu ceva ... Conexiuni cu statul
Foarte multi dintre actualii capitalisti chinezi au profitat insa de conexiunile avute la diferitele niveluri ale administratiei de partid. De unde si noua "ura de clasa" – sau doar frustrarea sociala. "Youth China Daily" informa recent ca 66% din chinezii sub 45 de ani considera ca milionarii tarii au un caracter si o reputatie inferioare – doar 4% cred opusul.
Favorabili mai mult magnatilor straini – precum hong-konghezul Li Ka Shing sau americanul Bill Gates -, tinerii chinezi spun ca milionarul perfect trebuie sa aiba simtul responsabilitatii sociale, o "inima iubitoare" si sa-si fi facut banii cinstit.
Nu printr-o relatie corupta cu oficialii statului si nu cu efectul otravirii mediului, nu prin falsificarea medicamentelor ori pe seama muncii copiilor si sclavilor. Greu de gasit, de vreme ce multe nume de pe lista milionarilor sunt condamnate ulterior pentru fraude, evaziune fiscala sau mituirea oficialilor.
De exemplu, magnatul Yuan Baojing din Beijing, cu o avere de 13 miliarde de dolari, a fost executat, impreuna cu doi complici, pentru uciderea unui criminal pe care l-a platit sa-l achite pe un concurent, dar care a incercat apoi sa-si santajeze angajatorul. Dispretul pentru acest soi de magnati amplifica nemultumirile din societate fata de prapastia veniturilor.
Capitalistii rosii
Cu toate acestea, din 2003, Partidul Comunist al Chinei (PCC) s-a deschis si in mod oficial capitalistilor tarii. Peste 2,8 milioane dintre membrii PCC lucreaza in intreprinderi private, iar circa 810.000 au propriile afaceri. Unii dintre antreprenorii chinezi care au parasit functii de stat pentru a-si pune in aplicare ideile pe cont propriu reinterpreteaza "socialismul cu caractere chinezesti": departe de a exploata muncitorii, ei creeaza oportunitati de munca si furnizeaza produse si servicii de calitate.
Daca in trecutul apropiat, afaceristii fortau intrarea in Partid pentru a-si crea noi oportunitati de business, noua tendinta este ca Partidul sa viziteze birourile antreprenorilor de succes cu oferte de "incorporare". Sistemul de putere al partidului-stat vrea sa-si apropie astfel sectorul corporatist, o forta sociala si politica in crestere abrupta.
Statisticile pozitioneaza deja circa 75.000 de antreprenori in comitetele si adunarile locale ori chiar in Adunarea Nationala. De unde isi pot impune legile dorite, precum recenta Lege a proprietatii. Ca si in Vest, noua problema a Chinei devine acum apararea interesului public, mai putin important pentru mintile orientate spre profitul personal.
Chinezi bogati, chinezi saraci
China are anul acesta 106 miliardari in dolari. Cea mai bogata chinezoaica are 26 de ani si mosteneste un imperiu al imobiliarelor evaluat la 17,5 miliarde dolari. Pe de alta parte, chiar si oficiosul "China Daily" raporta circa un milion de copii ai strazilor la nivelul intregii tari. China afirma ca are mai putini muritori de foame decat SUA: 23,6 milioane – numai ca saracia oficiala chineza este estimata la 64 euro pe an! Potrivit "China Worker", peste 200 milioane de chinezi traiesc insa in "saracie absoluta", cu mai putin de un dolar pe zi.
Sfanta proprietate
"Respectul proprietatii private" a revenit in China la al 16-lea Congres al Partidului Comunist, din noiembrie 2002; in martie 2004, Adunarea Nationala a Republicii Populare amenda Constitutia, prin prevederea ca "proprietatea individuala este inviolabila". Dupa 13 ani de recitiri, Legislativul chinez a aprobat, in martie anul curent, noua Lege a proprietatii, menita sa serveasca reforme economice mai vechi si sa sprijine crearea "societatii armonioase" pentru care pledeaza presedintele Ju Jintao.
Entuziasm popular
Cele 247 de articole ale legii intrate in vigoare la inceputul acestei luni stipuleaza ca nicio entitate sau individ nu poate viola proprietatea statului, colectivitatilor sau cea individuala. Analistii chinezi considera noua prevedere legala ca fiind in acord cu Constitutia si in sensul dezvoltarii "economiei socialiste de piata" a Chinei – in cadrul careia "toti actorii se bucura de aceleasi drepturi, se supun acelorasi reguli si poarta aceleasi responsabilitati".
Mai mult, "legea va inspira entuziasm oamenilor pentru crearea de bogatie si ii va ajuta sa se bucure din plin de fructul reformelor si deschiderii", crede Xu Xianming, presedintele Universitatii de Stiinte Politice si Drept a Chinei, citat de Xinhua.
Exista si critici care spun ca proprietatea privata n-ar trebuie sa aiba rang egal cu cea publica. Altii arata spre trecerile frauduloase ale proprietatilor statului in proprietatea unor persoane cu conexiuni sus-puse (guanxi). Raspunzand unor asemenea preocupari, legea interzice posesia ilegala, impartirea sau distrugerea proprietatii statului si ii pedepseste pe cei care aduc pierderi statului.
Bursa a democratizat aportul de capital autohton la companiile ... Capitalul statului comunist
Competitivitatea exporturilor Chinei, mentinuta si prin nivelul scazut al monedei nationale, a adus statului si companiilor chineze sume imense, pe care le plaseaza acum inclusiv in companiile unor state care se tem de aceste fonduri.
Pretul mondial al petrolului a incercat pragul de 90 dolari, iar criza bancara a pus la incercare cea mai puternica economie a lumii si pe cele satelite. Totusi, marea preocupare a liderilor finantelor din G7 - adunati in weekend la Washington, intr-un soi de "team building" pentru proiectul global pe care il au cele mai industrializate state ale lumii - a ramas reevaluarea renminbi-ului.
Timp de patru ani, Washingtonul a facut presiuni asupra Beijingului sa reduca valoarea monedei nationale, care contribuie substantial la imensul deficit comercial al SUA fata de China. Abia acum apar si presiunile similare de la Ottawa sau Bruxelles – chit ca aici e o problema cu nivelul dolarului fata de euro.
In 2005, G7 saluta gestul bancii centrale de la Beijing de a devaloriza yuanul cu 10%. Responsabilii chinezi promit noi reevaluari, dar nu inaintea unor reforme economice care sunt indispensabile pentru mentinerea stabilitatii economiei nationale.
Corporatie nationala
China agita spiritele politicienilor occidentali si prin investitiile statului. Beijingul gestioneaza cele mai mari rezerve in moneda straina ale vreunui stat: 1,43 trilioane USD, din care 70% chiar in dolari americani. Bani cu care trebuie castigat ceva. Lansat la apa pe 1 octombrie, cu 200 miliarde de dolari la bord, China Investment Corporation nu a declarat limite geografice de actiune si nici tintele de investitii.
Investitii de stat in alte state
Lucrul pentru multinationalele straine care s-au inghesuit sa-si mute operatiuni in China ieftina, apoi propriile exporturi pe toate pietele lumii au creat companii chinezesti care joaca acum rol de investitori straini – cumparand tehnologii si branduri occidentale.
Daca in tarile africane capitalul chinez pare mana cereasca, SUA, Canada sau UE s-au trezit sa-si apere sectoare definite ca strategice de investitiile dirijate ale statului chinez. Aproape imposibil pe o piata libera si intr-o lume globalizata - vechile proiecte occidentale.
Hu Jintao a reusit sa-i devanseze pe oamenii ... Mai multa putere pentru Hu Jintao
Creditat cu tot mai multa putere la Beijing, presedintele Hu Jintao a vorbit comunistilor despre o redistribuire "stiintifica" a bogatiei, dar nu si despre reforme politice drastice.
Inginer de ape, Hu Jintao s-a afirmat in Partidul Comunist gratie muncii politice din saraca provincie Guizhou si din Tibet – unde a si redus la tacere o miscare pro-independenta in 1988-1989. In 1992, a fost parasutat la cel mai inalt varf al Partidului de batranul Deng Xiaoping, pe cand Jiang Zemin era in culmea puterii.
La Congresul din 2002, Jiang ii preda lui Hu sefia Partidului, in 2003 presedintia Chinei, iar in 2004 comanda comisiei militare – in cea mai pasnica predare a puterii catre o noua generatie de lideri, din 1949.
Ca si Deng la vremea lui, Jiang a ramas insa in preajma puterii de la Beijing, prin credinciosii avuti in structurile de conducere ale partidului-stat. Ajuns la 64 de ani, Hu este apreciat si pentru ca si-a neutralizat destul de rapid adversarii din sferele inalte de la Beijing – unde totusi puterea se imparte, chit ca intre foarte putini, mai precis cei noua membri ai comitetului permanent.
Urma ca la acest al 17-lea Congres al Partidului, liderul chinez sa-si impuna si noua garda, adepti mai tineri ai teoriilor sale despre pastrarea puterii partidului-unic.
„Social-democratie" fara democratie
Fata de Jiang, care a favorizat formarea capitalistilor la umbra comunistilor, Hu reclama ca fenomenala crestere chineza s-a facut cu pretul discrepantelor de dezvoltare dintre regiunile costale si cele interioare ale tarii, a degradarii mediului si a adancirii prapastiei intre bogati si saraci. Definindu-se ca un om al poporului, Hu a dormit in iurta inghetata a unui crescator de animale din Mongolia Interioara, iar in alta calatorie s-a rezumat la 30 yuani (4 dolari) pentru mesele a doua zile.
Teoria sa, a "societatii armonioase" bazate pe "dezvoltare stiintifica", pe care comunistii o vor adopta in Constitutia Partidului, alaturi de cele ale lui Deng si Jiang, pledeaza pentru reformarea asigurarilor sociale si de sanatate si pentru subventionarea educatiei la sate – care sa previna ridicarile sociale. La o adica, pe durata primului sau mandat, economia chineza a crescut cu 75%, devenind a patra economie a lumii.
Pe de alta parte, liderul politic are grija sa nu-i sperie pe conservatorii si batranii din Partid.
De aceea, presedintele Hu promite "extinderea drepturilor democratice pana in 2020" – chit ca nici atunci Partidul nu va ceda monopolul puterii. Mai mult, Hu a permis politiei sa reprime pana si potentialii protestatari pe durata Congresului - ba chiar si pe petitionari, provinciali abuzati de tartorii de acasa, sositi la Beijing cu ultima speranta intr-o audienta la oficialii din capitala "Imperiului de Mijloc".
Iar asta erodeaza mai departe din legitimitatea partidului: citati doar de presa occidentala, oamenii se plang ca anticoruptia nu afecteaza decat adversari politici si niste tapi ispasitori, ca preturile cresc si ca legile protejeaza imbogatirea ilegala a celor care au bune conexiuni cu cei de la putere.
Urmasii lui Hu & Wen din 2012
In inchiderea celui de-al 17-lea Congres, Partidul Comunist al Chinei a aflat ieri echipa de conducere a tarii pentru urmatorul cincinal. Presedintele Hu Jintao si premierul Wen Jiabao au fost reconfirmati in posturi. Primul dintre noii membri ai comitetului permanent al Politburo care au urcat pe scena a fost Xi Jinping, seful de partid din Shanghai si fiu al unui vechi lider comunist. I-a urmat Li Keqiang, conducatorul provinciei Liaoning. Traditia comunista chineza arata ca ei vor urma la conducerea Partidului si statului chinez.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
https://acasa.ro
165
60
