O fabuloasa colectie e pe cale sa fie pierduta de Muzeul National de Arta, in urma unui proces de revendicare in care doua sentinte ale aceleiasi instante au dat solutii diametral opuse. Muzeul National de Arta al Romaniei (MNAR) ar putea ramine fara una dintre cele mai importante donatii ale sale: colectia „Dona“. Ea contine 242 de piese, mare parte dintre ele fiind lucrari de patrimoniu evaluate la citeva zeci de milioane de euro. Colectia de 242 de piese a fost donata catre MNAR, in 1980, de catre Maria Dona, ea continuind traditia parintilor sai, dr. Iosif si Elena Dona, care au donat MNAR la rindul lor, in 1950, o colectie de alte 106 piese. Tot in 1980, Maria Dona a lasat in custodia muzeului inca 286 de piese. Dupa moartea sa, unicul ei fiu, dr. Serban Andronescu Ghika, s-a prezentat la muzeu, in 1989, pentru a se interesa de soarta celor 286 de piese lasate in custodie. „Fiind un iubitor al artei, nu l-au interesat tablourile scumpe, ci doar cele fata de care era el atasat sentimental. Din cele 286 de piese lasate de catre mama lui in custodia MNAR, dr. Ghika putea sa le ceara pe toate, dar nu a cerut decit 25 de piese, care i-au impresionat lui copilaria. Asupra celorlalte 242 de piese donate de catre mama lui catre MNAR in 1980, domnul Ghika nu a avut absolut nici o pretentie“, ne-a declarat Dana Dragomir, sef sectie la Muzeul Colectiilor. Reprezentantii MNAR spun ca in primavara anului 2002 s-au trezit ca sint dati in judecata de catre dr. Ghika, care a revendicat donatia de 242 de piese. Conducerea muzeului se declara surprinsa de gestul mostenitorului familiei Dona, mai ales ca el nu a revendicat cele 261 de piese ramase in custodia muzeului din 1989, ci cele 242 de piese donate muzeului de catre mama sa in 1980, cu acte in acest sens, care au o valoare de piata mult mai mare. Un dosar judecat de doua ori Pe fond, instanta a dat cistig de cauza dr. Ghika. Judecatorii Tribunalului Bucuresti s-au prevalat de anumite prevederi din actul de donatie. In 1980, Maria Dona avea o datorie catre stat de 152.000 de lei, rezultata din taxa de succesiune pe mostenirea primita de la parintii ei. Ea nu a avut aceasta suma de bani pentru a plati-o Fiscului. In acea perioada, vinzarea de obiecte de arta catre persoanele fizice era interzisa, iar muzeele nu aveau bani sa cumpere. In septembrie 1980, Maria Dona a primit de la Ministerul Finantelor in schimbul donatiei sale o hirtie prin care datoria sa catre stat a fost stearsa. Acum 27 de ani, cele 242 de piese au fost evaluate la 3.014.950 de lei. Judecatorii primei instante si-au motivat decizia prin faptul ca, in momentul donatiei, Maria Dona a fost supusa presiunilor si santajului statului comunist. La apel, a cistigat Muzeul National de Arta. Judecatorii Curtii de Apel au considerat ca donatia a fost facuta de bunavoie, iar datoria de 152.000 de lei nu a reprezentat o forma de presiune sau santaj. Dr. Ghika a facut recurs. Cererea sa a fost inregistrata de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), care a decis sa retrimita dosarul catre Curtea de Apel. Un alt complet de judecatori al acestei instante a dat un verdict contrar fata de cel dat de colegii lor cu doar citeva luni mai devreme. Prin urmare, instanta a dat cistig de cauza dr. Ghika, decizia fiind definitiva si irevocabila. „Aceasta este marea greseala: aceeasi instanta a judecat de doua ori acelasi dosar. Mai mult, judecatorii de la ICCJ au considerat ca nu este de competenta lor sa judece acest dosar, deoarece bunurile au o valoare mai mica de 5 miliarde de lei. Colectia este mult mai valoroasa decit aceasta suma. Dar la dosar nu a existat o evaluare actuala a colectiei. Evaluarea putea fi ceruta doar de dr. Ghika sau de catre instanta. Dar nici unul, nici altul nu au cerut acest lucru“, ne-a explicat avocatul Friedman Niculescu, care a reprezentat interesele Muzeului National de Arta. Cea de-a doua sotie, ultimul proprietar Dupa declararea recursului, dr. Ghika a murit, pe 19 mai 2005. Apropiatii lui spun ca, in ultimii ani de viata, dr. Ghika era grav bolnav, el suferind de diabet si de alte complicatii ale acestei boli. Un prieten de-ai sai ne-a spus ca, inainte de a intenta proces muzeului, dr. Ghika a divortat de prima lui sotie si s-a casatorit cu femeia care il ingrijea. Ultimul descendent al familiei Dona nu a avut copii. Dupa moartea sa, cea de a doua sotie a continuat procesul cu muzeul, in baza unui succesorala contestat in instanta de catre avocatul MNAR. „Acest certificat constata doar calitatea de succesor, fara sa stabileasca masa succesorala si cotele. Judecatorii nu au tinut cont nici de acest lucru“, afirma avocatul Niculescu. In prezent, MNAR a contestat executarea silita, dar are sanse minime sa cistige. Avocatul MNAR ne-a declarat ca cea de a doua sotie a dr. Ghika, Constanta Andronescu Ghika, a dat muzeul in judecata pentru a recupera toate celelalte donatii facute de familia Dona catre MNAR. Constanta Ghika nu a putut fi gasita la nici una dintre adresele unde a fost citata, iar avocatul ei, Nicolae Teodorescu, nu a dorit sa comenteze absolut nimic, refuzind sa raspunda la intrebari. Valoare „inestimabila“ Colectia Dona cuprinde piese din toate domeniile artei plastice, de la pictura, sculptura, gravura sau ceramica pina la tesaturi, majoritatea pieselor facind parte din patrimoniul national. Cele mai valoroase picturi din colectie sint „Interiorul”, „Ghereta din Filantropia” si „Hanul parasit” de Luchian, 47 de lucrari de Petrascu, printre care „Tingirea de arama” si „Case la Toledo”, 42 de lucrari semnate de Tonitza si altele semnate de Pallady, Ciucurencu si Grigorescu. Colectia are si o componenta internationala, prin lucrarile lui Camille Pissarro („Dulgherul”), Jules Besnard, Antoine Barye si lucrari de arta orientala. Printre textile, cele mai valoroase sint covoarele turcesti, broderiile de Bukhara, piese legate de viata unor triburi din Caucaz si din Asia Centrala. O comoara de 50 de milioane de euro Mihai Oroveanu, directorul Muzeului National de Arta: „Colectia Dona contine lucruri extrem de valoroase. Numai Pissarro valoreaza citeva milioane de euro. Un Pallady se vinde cu vreo 40.000 de euro bucata, un Tonitza tot cu 40.000, un Luchian se da, pret mediu, cu vreo 50.000 de euro, iar un Petrascu valoreaza in jur de 30.000 de euro. Inmultind aceste cifre cu numarul de lucrari rezulta in jur de 50 de milioane de euro, aici intrind si ceilalti artisti straini, plus broderiile de Bukhara“. , critic de arta: „E foarte greu de evaluat colectia, pentru ca ar trebui sa evaluam niste lucrari de patrimoniu. Avind in vedere ca pretul mediu al tablourilor romanesti este in jur de 50.000 de euro, el poate ajunge chiar si la 100.000 de euro bucata, si inmultind cu numarul de tablouri avem citeva zeci de milioane de euro, incluzind aici si autorii straini”. Dana Dragomir, sef sectie la Muzeul Colectiilor: “Colectia valoreaza, in mare, citeva zeci de milioane de euro”. Iosif Dona, medicul intelectualilor Iosif Dona (1875-1956), fiul generalului si politicianului Nicolae Dona, a fost un reputat medic balneolog, remarcindu-se prin organizarea statiunii Techirghiol si amenajarile de la Eforie Nord si Eforie Sud. A avut pacienti precum Nicolae Iorga, Lucian Blaga, Nicolae Grigorescu , Stefan Luchian, Theodor Pallady, Iosif Iser sau Nicolae Tonitza, prezenti toti cu lucrarile lor in colectia sa. Pictorul preferat al colectionarului, cit si al tatalui sau a fost Nicolae Grigorescu, artist cu care a cultivat o strinsa prietenie, numarindu-se printre cei mai fideli cumparatori ai lucrarilor sale si primind, la rindul sau, multe dintre ele in dar de la pictor. Una dintre modelele preferate ale pictorului a fost insasi Zettina Urechia, sora mamei colectionarului, sotia istoricului si scriitorului V.A. Urechia, o vedeta a mondenitatii intelectuale a timpului sau. In colectie se pastreaza un portret al sau si lucrarea „Femeie pe malul marii“, pentru care tot ea a pozat. Cronologia evenimentelor - 1950: dr. Iosif si Elena Dona doneaza Muzeului National de Arta 106 piese din colectia proprie. - 1980: Maria Dona, fiica primilor donatori, doneaza la rindul sau statului 242 de piese, iar alte 286 le lasa in custodia muzeului. - 1989: dr. Serban Andronescu Ghika, fiul Mariei Dona, recupereaza 25 de piese din cele 286 aflate in custodie si nu ridica pretentii nici asupra celor 261 ramase, nici asupra celor 242 donate de mama sa. - 2002: dr. Serban Andronescu Ghika deschide proces pentru revendicarea celor 242 de piese donate, dar nu si asupra celor aflate in custodie. - 2005: pe 19 mai, moare dr. Serban Andronescu Ghika, insa actiunea in instanta e continuata de noua sa sotie, Constanta, care revendica acum si donatia din 1950, si piesele ramase in custodie. - 2005: decizie controversata - pe 13 decembrie, ICCJ retrimite dosarul la Curtea de Apel, care da sentinta definitiva de retrocedare .