Mataragiu a detinut ilegal functii in SRI. Ofiterul de Securitate care l-a recrutat ca informator in 1985 pe Carol Sebastian a activat in SRI pina in 2005, desi legea ii interzicea asta. Potrivit Legii de organizare si functionare a SRI, adoptata in 1992, „nu pot activa in SRI aceia care, facind parte din structurile represive ale statului totali-tar, au comis abuzuri, infor -matorii si colaboratorii Securitatii, precum si fostii activisti ai partidului comu -nist, vinovati de fapte indrep-tate impotriva drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului“. Or, asa cum reiese din dosarul de urmarire al poetului brasovean Andrei Bodiu, in care se gasesc si doua note conspirative semnate de Carol Sebastian sub numele conspirativ „Max“, Constantin Mataragiu a fost implicat cel putin intr-un caz de politie politica. „Destinul lui Costi Mataragiu, un destin tipic al unui securist in tranzitie, arata clar ca SRI a incalcat permanent legea dupa 1990, pastrindu-l in functii atita vreme . Caci dovezile de politie politica sint clare“, spune istoricul Marius Oprea, prieten si fost coleg de scoala cu Andrei Bodiu. Implicat in „afacerea Jimbolia“ Dupa 1990, Constantin Mataragiu nu doar ca a fost mentinut in SRI, dar a ajuns seful SRI Timis si al Centrului Operativ Zonal pe zona de Vest , pina la desfiintarea acestuia. Din aceasta functie a fost demis in perioada regimului Constantinescu pentru implicarea in „afacerea Jimbolia“. „Daca as fi fost procuror, l-as fi arestat pe Mataragiu. Existau probe clare ca a asigurat protectia majoritatii transporturilor cu cisterne de combustibil in Iugoslavia, in conditiile in care Romania semnase acorduri internationale pentru embargoul im-pus acestei tari“, explica Marius Oprea, pe atunci consilier la Cotroceni. Mataragiu a fost pedepsit doar prin mutarea disciplinara la Timis, insa a revenit in forta in pozitia de sef al Diviziei Economice. Si din aceasta a fost insa demis in 2005, trecind in rezerva. Mataragiu, spaima studentilor de pe Bega Toata aceasta spectaculoasa cariera a avut ca punct de sustinere activitatea de dinainte de Revolutie. In 1985, anul recrutarii sursei „Max“, Constantin Mataragiu era locotenent major si era cunoscut ca „securistul Universitatii“ din Timisoara. „Chiar acest Mataragiu a facut presiuni enorme asupra mea. Ma brusca, ma tragea de par, sub ochii tuturor, pe coridoarele de la etajul IV sau V ale Universitatii, unde isi avea biroul. Am fost dusa cu duba si anchetata de militie“, povesteste Cora Saurer Chioreanu, care a terminat Filologia in 1986, cu doi ani inaintea lui Carol Sebastian. „Am rezistat si nu am semnat totusi nici un angajament, caci aceasta a fost linia mea de viata“, spune cea care astazi este scriitoare si profesoara de franceza in Elvetia.