Autoritatile medicale tin ascunse serviciile gratuite de care romanii, acum cetateni comunitari, se pot bucura in UE. Secretomania asupra „Formularelor E***“ face economii la buget pe seama bolnavilor.„Formulare E***“. De aproape un an, mai exact din momentul integrarii europene, aceasta sintagma poate fi citita, sub forma de link, pe site-ul de Internet al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, fara ca insa cineva sa explice importanta cruciala a acestor documente in ceea ce priveste serviciile medicale de care se pot bucura romanii ca si cetateni ai unei tari membre UE. A trebuit ca o familie de vedete sa aiba o grava problema medicala cu un copil pentru ca sa izbucneasca, intimplator, scandalul „Formularul E112“. Este vorba despre documentul prin care cei ce nu pot primi la timp tratament medical in Romania pot beneficia de servicii medicale in strainatate, platite de statul roman. In realitate, exista 16 asemenea formulare, in virtutea carora romanii pot beneficia de asistenta medicala gratuita in Europa, in functie de diversele situatii in care s-ar putea afla: de la integrarea in sistemul de asigurari sociale al unui alt stat membru al UE, fara plata de contributii suplimentare, pina la asistenta medicala gratuita in strainatate pentru pensionarii romani. Mai exista formulare ce prevad acordarea de concedii medicale platite pentru cetatenii care lucreaza in strainatate, dar si pentru femeile care nasc in alt stat UE. De asemenea, prin formularul E126, daca un roman plateste un tratament medical in alta tara din Uniune, el isi poate recupera o parte din bani de la casele de asigurari din Romania. Prezentam in tabelul alaturat cele mai importante servicii la care puteti avea acces prin aceste formulare. Autoritatile medicale romane, cele care in final deconteaza aceste servicii, au preferat sa tina ascunse aceste documente in spatele unei pagini de Internet. Faptul ca asemenea date nu au fost aduse la cunostinta celor ce ar fi putut beneficia de ele e demonstrat de procentul mic de decontari facut de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate pe baza formularului E112: 234.810 euro, din cele 5,7 milioane de euro alocati pentru tratamentele medicale in anul 2007. Presedintele CNAS, Vasile Ciurchea, crede insa ca medicii sint vinovati pentru ca nu se uita cu atentie pe site-ul CNAS, si sustine ca el si-a facut datoria, organizind cursuri de instruire cu personalul caselor din teritoriu. „Nu CNAS este responsabila cu informarea medicilor. Formularele sint pe site de pe 1 ianuarie“, spune Ciurchea. Articolul 21 din Legea de reforma in domeniul sanatatii arata insa mult mai clar cine ar fi trebuit sa-i informeze pe medici. Acolo se stipuleaza ca implementarea activitatilor care decurg din aderarea la UE, cum sint si cele 16 formulare speciale, trebuie efectuata de autoritatile de sanatate publica, din subordinea directa a Ministerului Sanatatii. „Ele ar fi trebuit sa informeze medicii“, spune Cristian Vladescu , fostul presedinte al CNAS. In decembrie anul trecut, Vladescu i-a trimis in acest sens o nota si ministrului Eugen Nicolaescu, in care ii comunica faptul ca informarea medicilor este in sarcina ministerului. „Nu mi-a mai raspuns la acea nota“, isi aminteste acum Vladescu. Secretarul de stat pentru Integrare Europeana din Ministerul Sanatatii, Vlad Iliescu, ne-a explicat ca acel articol din Legea de reforma nu se refera si la formularele europene, care trebuie adoptate ca atare si nu necesita implementare. „Asiguratii ar trebui sa stie despre aceste formulare, si nu medicii, deci CNAS ar fi trebuit sa faca informarea“, spune Iliescu, aruncind mingea inapoi la CNAS. Precedentul luxemburghez Jurisprudenta Curtii Europene de Justitie este extrem de riguroasa atunci cind vine vorba despre tratamente medicale. O demonstreaza cazul Kohll si Decker din 1998, cind Curtea a analizat plingerea a doi cetateni luxemburghezi, care, desi plateau asigurari medicale in Luxemburg, nu au putut obtine tratament medical gratuit in alt stat membru al UE, deoarece fie nu stiau ca pot obtine acest lucru daca ar fi cerut niste autorizatii, fie le-a fost refuzata gratuitatea pe motiv ca nu reprezinta o urgenta medicala. In ambele cazuri, pacientii i-au platit direct pe cei care au efectuat serviciile medicale, iar ulterior si-au cerut banii inapoi de la casa de asigurari din Luxemburg. Institutia din Luxemburg nu a fost de acord cu plata, dar Curtea Europeana de Justitie a decis ca aceasta este obligata sa le returneze banii cheltuiti Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro