Social

Cehia, tara din care oamenii n-au plecat

Puti
ni cehi au ales sa paraseasca tara in perioada de tranzitie, ajutati si de investitiile straine masive, indeosebi in sectorul industriei auto. Mai putin traumatizati de trecerea la capitalism in comparatie cu romanii, cehii au intrat in Uniunea Europeana fara a deborda de entuziasm. Se bazeaza insa pe o economie solida si cultiva un euroscepticism robust. Daca te multumesti sa umbli doar pe strazile centrului istoric, va fi un pic dificil sa-ti imaginezi ca in Praga mai traiesc si cehi. In Piata Primariei, pe Podul Carol sau in jurul impunatorului Hrad ai impresia ca va vorbesc toate limbile pamantului. Explicabil. Anul trecut, Cehia, o tara cu 10 milioane de locuitori, a fost vizitata de 4,6 milioane de turisti. Pentru comparatie, tot anul trecut, in Romania, numarul turistilor straini a fost de 1,7 milioane. Praga este, desigur, principala atractie si, din punctul de vedere al numarului de vizitatori, rivalizeaza cu orase europene de top, cum ar fi Parisul, Londra, Roma sau Barcelona. Doar ca, spre deosebire de aceste metropole, Praga are numai un milion si jumatate de locuitori, ceea ce o face sa para tot timpul un oras invadat de straini. Dar la aceasta impresie contribuie si felul localnicilor de a se comporta, linistit si discret. Dimineata, cand vagoanele metroului sunt mai aglomerate, aproape ca nu-i simti. Oricat s-ar grabi ca sa ajunga la slujba, praghezul de rand cauta sa nu deranjeze si isi vede calm de cartea, de revista sau de ziarul sau. Asta nu are cum sa nu-ti sara in ochi. Cehii citesc. Ce le place cehilor Cehii nu par sa se dea in vant dupa televiziune. Oferta locala cuprinde doar patru mari programe generaliste – doua publice si doua private. Recent, societatea publica de televiziune a mai deschis un canal de sport si unul de stiri. Cehii prefera insa iesiri la spectacole – nu ai cum sa nu remarci densitatea de teatre din Praga - sau la cinema. Si nu e vorba numai de filme americane. Destule cinematografe propun filme europene , ba chiar est-europene. Ba chiar romanesti. A doua zi dupa triumful de la Palme d’Or, fotografia lui a dominat primele pagini ale ziarelor, alaturi de articole elogioase. In weekend, multi cehi se retrag cu familiile in casele lor de la tara, situate pe maluri de lacuri sau langa paduri – nimic impunator, locuinte in general modeste, adesea construite din lemn. Ce altceva le mai place cehilor? Evident, berea. De calitate exceptionala si la preturi cat se poate de decente – un euro, un euro si jumatate halba. (Bineinteles, in afara perimetrului frecventat de turistii americani sau rusi, unde preturile pot urca pana la cer sau chiar mai sus). Seara, cehilor le place sa iasa in restaurantele lor de cartier. Felurile de mancare specifice, bazate pe carne de porc, de rata sau gasca, galuste din cartofi ori varza calita se cer stinse cu multe, multe halbe de bere si, la sfarsit, cu un paharel de „Becherovka", digestivul traditional. Asta daca nu cumva seara se va incheia apoteotic cu un , la unul din puzderia de ale Pragai. „Detroitul Europei" Desigur, Cehia ramane o fosta tara a blocului comunist si are problemele ei. Rata somajului este destul de ridicata - circa 9 la suta. Salariul mediu, de peste 500 de euro lunar, asigura un trai mai bun fata de Romania, mai ales ca produsele de baza sunt ceva mai ieftine (poate si pentru ca TVA la alimente este de numai 5%, la fel cu cel pentru constructii). Salariile cehilor raman totusi inferioare mediei din UE. Dar daca vorbim strict despre Praga, lucrurile se schimba. Nivelul de trai se situeaza peste media europeana, la acest fapt contribuind si incasarile imense realizate din turism. Cehii nu au produs o emigratie economica in perioada postcomunista. Decizia parasirii tarii a fost mai mult una de ordin individual si, oricum, putinii care au recurs la aceasta solutie nu au construit comunitati. „Cand un ceh pleaca, nu vrea sa mai vada cehi in jurul lui", spune, nu fara o urma de sarcasm, Karel Jezek, editor al publicatiei „Ekonom". Ajutati si de o tranzitie mai putin dureroasa decat in cazul Romaniei, cehii au preferat, in marea lor majoritate, sa ramana sa lucreze in economia tarii lor. O economie care se bazeaza indeosebi pe industria auto, de pe portile uzinelor cehesti iesind zilnic peste 1.000 de masini de cele mai diferite marci: Skoda, Volkswagen, Peugeot, Toyota, Citroen, Hyundai. In 2009, economistii apreciaza ca Cehia va ajunge pe locul intai in lume la productia de masini raportata la numarul locuitorilor. Nu degeaba tarii i se mai spune „Detroitul Europei". Radek Pech, director pentru Afaceri Europene in Ministerul de Externe de la Praga si fost ambasador al tarii sale in Romania, afirma ca „mana de lucru inalt calificata a fost atuul Cehiei in tranzitie". Un atu la care se mai poate adauga si interesul redus al cehilor pentru revendicari sindicale. „Nu prea avem mari sindicate. La noi n-o sa vedeti greve ca in Polonia", afirma Kerel Jazek, editorul revistei „Ekonom". Insa dependenta tarii de industria auto poate fi si o arma cu doua taisuri, numerosi economisti gandindu-se deja la riscurile viitorului. Riscuri legate de criza petroliera, dar si de concurenta pe care ameninta sa o faca industriile auto in plina dezvoltare din alte tari din Est, printre care si Romania. Librarie pe cinci etaje „Dum Knihy“, o librarie cat un supermarket. Cea mai mare librarie din Europa Centrala si de Est, „Dum Knihy" (Casa cartii), se afla in inima Pragai. Si nu oriunde, ci chiar pe bulevardul Venceslas, vecina cu buticurile marilor case de moda si parfumuri. Cele cinci etaje ale librariei sunt mereu populate, iar asupra inclinatiei cehilor pentru lectura stau marturie si tirajele ziarelor: „Blesk", un tabloid, conduce in top, cu 400.000 de copii zilnic. Dar nici ziarele quality nu merg deloc rau. „Dnes" iese zilnic in 300.000 de exemplare, iar „Prado", un cotidian cu orientare de stanga, tipareste 150.000. Enorm, in comparatie cu Romania, unde tirajele ziarelor din gama quality sunt de ordinul zecilor de mii - si asta la o populatie dubla! Martin Simecka, redac­torul-sef al revistei „Respekt", nu-si face nici el prea multe griji in legatura cu viitorul, tirajul fiind multumitor. Revista, aparuta initial in anii ’80 in sistem samizdat, este axata pe investigatie si pe un gen de satira de mare calitate intelectuala - ceva foarte „cehesc". Iar Martin Simecka spune cu mandrie ca „am ramas singurii independenti", in sensul ca marile publicatii apartin acum unor puternice case de editura straine, in special germane. Bere si scepticism Spectaculoasa si creativa, Praga isi consuma o stare permanenta de razvratire foarte rar in strada, cel mai adesea in creatiile de arta avangardista si contem­porana, in cluburile de jazz, in puburi si berarii. Probabil ca scepticismul tipic ceh este rezultatul combinatiei dintre razvratire si bere - o atitudine explicabila pentru un popor mic, aflat secole de-a randul la intersectia unor imperii cu mult mai puternice. Imperii in fata carora vitejia prost dozata ar fi insemnat sinucidere. Si iata ca Praga, care nu a fost niciodata capitala de imperiu, arata azi de parca asta ar fi fost dintotdeauna. Localnicii spun ca aspectul medieval pe care orasul l-a pastrat se datoreaza faptului ca nu a mai ajuns sa fie sistematizat dupa model parizian, asa cum s-a intamplat in timpul imparatului Franz Josef cu Viena si Budapesta. Vaclav Havel, un presedinte iesit din prim-planScepticismul ceh se vede si in sondajele privind religia. Doar o treime din cehi se declara practicanti ai unei religii, fiind, din acest punct de vedere, cel mai ateu popor al Europei. Altfel, scepticismul ceh este prezent azi in tot ce inseamna politica. Tara a aderat la UE la 1 mai 2004. Nu a debordat de entuziasm si a privit aderarea mai mult ca pe o revenire la normalitate decat ca pe o victorie epocala. Membri inca recenti ai UE, cehii sunt eurosceptici . In cu presedintele lor, Vaclav Klaus, parintele tranzitiei economice postcomuniste. Fara a beneficia de prerogative politice importante (nu poate dizolva parlamentul, nu poate convoca referendum), Klaus este pur si simplu o figura foarte respectata in societatea ceha. Aceasta in ce fostul presedinte Vaclav Havel, liderul „revolutiei de catifea" din noiembrie 1989, se afla intr-un con de umbra, fiind preocupat mai mult de probleme globale. „Traieste in alta lume, il intereseaza mai mult situatia delfinilor decat Cehia", spune Katerina, o studenta din Praga. Pentru cea mai mare parte a clasei politice din Cehia, Uniunea Europeana este doar o mare piata, care se poate intinde peste tot unde regulile pietei libere sunt respectate. In privinta integrarii politice si a unei Europe federale, cehii raman – cum altfel – sceptici. Dupa aderare, agricultorii cehi au aceleasi probleme ca si cei romani. Republica Ceha isi doreste o reforma a Politicii Agricole Comune. In acest sens, o delegatie a parlamentului din Cehia s-a deplasat in urma cu doua saptamani in Romania pentru a atrage si Bucurestiul in acest proiect. Presedintele Comisiei pentru agricultura din Legislativul de la Praga, Jiri Papez, a declarat ca Cehia nu este multumita cum functioneaza in cadrul Uniunii cotele de lapte si sprijina ideea ca din 2014-2015 acestea sa fie desfiintate integral. „Sistemul actual nu este foarte bun. El limiteaza atat producatorii, cat si procesatorii de lapte", a declarat oficialul ceh care a constatat ca si agricultorii din Romania au aproape aceleasi probleme cu cei din Cehia. In perspectiva deschiderii discutiilor privind , in 2009, Praga intentioneaza sa propuna ca platile directe sa fie transferate in dezvoltarea rurala, fiecare stat sa hotarasca unde va directiona banii, pentru ca unele programe ale domeniului rural difera de la un stat la altul. Acest sprijin s-ar putea indrepta spre IMM-uri sau spre productia produselor regionale traditionale, spune Jiri Papez. Cotele de lapte ii nemultumesc si pe fermierii cehiCehia va intocmi si o lista cu legile UE care considera ca trebuie abrogate, a declarat , vicepremierul ceh pentru afaceri europene. Un exemplu in acest sens dat de catre vicepremierul ceh a fost propunerea referitoare la regularizarea vitezei maxime pe toate drumurile europene, care a fost inaintata Parlamentului European. El a mai mentionat si incercarile de a reglementa consumul de alcool printr-o lege europeana universala. „Europa nu este o singura natiune, este o comunitate de natiuni cu traditii si temperamente diferite. Acest lucru ar trebui respectat", a explicat Vondra. Cehii percep Romania ca pe o tara de prieteni Petr DoklLa 28 octombrie, Republica Ceha aniverseaza sarbatoarea ei de stat care este legata de anul 1918, cand in inima Europei a aparut un stat democratic independent. De-a lungul istoriei lor, cehii au nutrit intotdeauna sentimente de mare simpatie fata de Romania, mai ales datorita atitudinii cetatenilor romani in momentele de restriste ale istoriei noastre – in anii 1938, 1948 si 1968. Romania a fost un aliat apropiat al Cehoslovaciei antebelice in cadrul Micii Intelegeri, iar contactele noastre politice si comerciale au fost exceptional de active. Tocmai de la aceasta traditie a colaborarii interbelice, de la contactele interumane, de la simpatia si solidaritatea manifestate in vremea regimurilor totalitare am dori sa pornim. Astazi suntem aliati in Uniunea Europeana si NATO, precum si in alte organizatii internationale, au loc contacte foarte intense intre politicienii nostri, iar schimburile noastre comerciale cunosc o crestere foarte rapida. Romania este cel mai important partener economic al Republicii Cehe in regiunea Europei de Sud-Est, avand o cifra de afaceri care se apropie de 1,5 miliarde de euro. Nu raman in urma nici investitorii cehi care participa cu succes la privatizarea unor proiecte si investesc sute de milioane in intreprinderile energetice, farmaceutice si alimentare. Cu toate acestea, consider ca relatiile noastre mai au inca un potential mare. Personal, ma straduiesc sa contribui la adancirea contactelor intre regiuni si orase, scoli si institutii culturale. Un mare potential are turismul din cele doua tari, unde avem la ce sa ne referim. Cehia nu inseamna numai Praga, iar Romania are atatea frumuseti incat acest articol nu ar fi suficient pentru enumerarea lor. Ma bucura interesul crescand al tinerilor pentru ceea ce se intampla in tarile noastre si imi face placere sa constat ca avioanele companiei aeriene cehe care leaga Praga de Bucuresti sunt pline. Totodata, constat ca, in general, avem pozitii identice sau foarte apropiate la majoritatea intrebarilor legate de viitorul Europei si al Uniunii Europene. De aceea, sunt foarte optimist in privinta relatiilor noastre reciproce si sunt bucuros ca voi putea contribui la dezvoltarea lor. De la independenta la Revolutia de catifea La 28 octombrie 1918 este proclamata la Praga Republica Cehoslovaca independenta, la care se uneste si Slovacia la 30 octombrie. Tomas G. Masaryk este ales primul presedinte al statului. Noua republica devine in scurt timp una dintre tarile cele mai dezvoltate din Europa si din lume. Epoca de prosperitate si democratie ia sfarsit odata cu conferinta de la Munchen din 29 septembrie 1938, in urma careia Cehoslovacia a fost nevoita sa cedeze zonele de la frontiera cu Germania. La 1 ianuarie 1969 Cehoslovacia este proclamata stat federal, format din doua republici egale, Republica Socialista Ceha si Republica Socialista Slovaca. In contextul transformarilor care au cuprins intreaga Europa in anul 1989, in urma unor demonstratii populare de amploare, cunoscute sub numele de Revolutia de catifea, conducerea comunista este inlaturata si este ales un guvern de uniune nationala. Fostul disident Václav Havel este ales presedinte al republicii. La 20 aprilie 1990 este adoptat noul nume al statului: Republica Federativa Ceha si Slovaca. In iunie 1991 ultimele trupe sovietice se retrag de pe teritoriul Cehoslovaciei, la 1 iulie este semnat la Praga actul de desfiintare a Tratatului de la Varsovia. In urma tratativelor din parlamentul cehoslovac, este adoptata decizia separarii Cehoslovaciei in doua state, astfel incat la 1 ianuarie 1993 este proclamata Republica Ceha ca stat independent. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
  •   2007-10-24
  •  
  •   comentarii

Articol scris de

Acasa.ro

Vezi toate articolele

Articole din social

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, Aurelian Popescu: Tot ce trebuie sa stii despre asigurarea obligatorie a locuintelor

Expertul Acasa.ro, Aurelian Popescu, consultant de asigurari

Pune o intrebare


Citeste pe Romaniatv

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului