Desi este asociat cu produsul obtinut din infuzarea a aproape oricarei inflorescente de pe fata pamantului, ceaiul se obtine exclusiv din frunzele uscate ale Camelia sinensis, asa-numita "planta de ceai". Tipologia complexa a ceaiului ca produs finit este dictata de optiunea cultivatorului pentru o perioada de-a lungul careia acesta este lasat sa oxideze si pentru ingredientele de Camelia sinensis utilizate. Astfel, ceail negru este rezultatul unei perioade de oxidare naturala de mai bine de luna. Ceaiul verde se obtine cu oxidare dedoua zile si uscarea frunzelor prin expunere fie la aburi, fie la foc, in tigaie. Ceaiul oolong reprezinta o varianta a ceaiului verde, in care oxidarea se intinde de-a lungul a trei zile. Ceaiul alb se prepara cu muguri sau frunze tinere. In mod asemanator cofeinei continute in cafeam theina, compus de baza al ceaiului, este un alcaloid cu rol de excitator al sistemului nervos central care poate fi folosit ca remediu impotriva senzatiei de oboseala accentuata. Ceaiul contine antioxidanti, care neutralizeaza radicalii liberi din organism, vitamine si saruri minerale. Ceaiul negru este antiadipos, laxativ, previne afectiunile cardiovasculare si constituie un important stimulent respirator. Si ceaiul verde are numeroase beneficii pentru organismul uman: contine fluorina, reduce nivelul colesterolului, previne cancerul de piele, linisteste durerile de stomac si are un continut scazut de cofeina. Se spune ca ceaiul ar fi fost descoperit din greseala. In timpul unei inspectii a propriei bucatarii , imparatul chinez Shen Nung constata ca din cauza vantului puternic, funze provenind dintr-un tufis salbatic din gradina regala aterizasera in apa sa de baut, fiarta in prealabil. Intrigat de aroma emanata imparatul le-a poruncit bucatarilor sa guste. Acela ar fi fost primul ceai preparat vreodata. Aboneaza-te la Newsletter-ul de Sanatate Acasa.ro ca sa afli cum sa ai o viata sanatoasa.