"Complexul Romania", desemnată de UNITER cea mai bună piesă romanească a anului 2006, este, potrivit autoarei, o poveste despre doi colegi de clasă pe care Revoluţia îi desparte, dar care, contrar titlului, nu vorbeşte despre "o Romanie complexată", ci despre una "care se poate reconstrui ". Scriitoarea Mihaela Michailov a spus că a scris o piesă în clipuri, nu în scene sau acte, despre povestea unor puşti pe care Revoluţia îi prinde împreună dar îi desparte, pentru că unul dintre ei moare. Colegul lui de clasă, şi cel mai bun prieten de altfel, încearcă să-i ducă visul mai departe şi construieşte o spălătorie de maşini. "Ce consider eu important este faptul că nu e un text despre o Romanie complexată, aşa cum poate să trădeze titlul, şi nici despre o Romanie mizeră, ci povestea unei Romanii care poate merge mai departe, care se poate reconstrui", a spus Michailov pentru NewsIn. "Sunt nişte puşti, unul visează să ajungă comandant de unitate, exact momentul pe care l-a prins generaţia mea cand eram pioneri şi brusc am trecut de partea cealaltă", a adăugat autoarea. "Sunt redate aici frustările copilăreşti, inocenţa şi brutalitatea. Este o piesă despre inocenţa unei varste prinsă într-o Romanie absolut aiuritoare." Piesa vorbeşte, de fapt, despre împlinirea unui vis. "Este piesa unui vis, cine reuşeste să ducă mai departe un vis, cine supravieţuieşete şi cine şi-l asumă pană la capăt, asta este tema principală în piesă", a explicat Michailov. Premiul pentru cea mai bună piesă a anului l-a caştigat după ce a trimis "Complexul Romania" la concursul organizat de editura Unitext, în colaborare cu UNITER-ul. Bucuria pe care i-a adus-o acest premiu este legată de faptul că piesa va fi citită, "cu siguranţă", şi că mai mulţi regizori, în special cei din generaţia ei, vor dori s-o monteze. "Pentru mine este un premiu important în primul rand ca scriitură", a spus dramaturgul. "Piesa este una destul de neconvenţional scrisă, nu sunt scene nu sunt acte, sunt clipuri, care au cate cinci-şase replici, deci are un limbaj frust, nimic metaforic. E important nu numai pentru mine, dar şi pentru mulţi dramaturgi tineri care scriu altfel. E un semnal că scriitura de teatru merge spre o zonă mult mai directă şi necosmetizată." Michailov nu s-a gandit încă la un regizor care să-i monteze piesa, dar spune că i-ar plăcea să lucreze cu mai mulţi din generaţia ei. A lucrat cu radu apostol la spectacolul lectură "Mi-e frică", piesă premiată la concursul de dramaturgie DramAcum, din juriul căruia a făcut parte şi Apostol, vara trecută. Michailov a spus că i-ar plăcea foarte mult ca piesa să fie şi tradusă şi jucată în străinătate, dar pană la acest pas mai este destul de mult deoarece este o piesă cu specific romanesc, care se referă la o anumită perioadă, destul de incertă, o trecere printr-o revoluţie. "Revoluţia ne-a debusolat, nu aveam acces la dimensiunea reală a faptelor. Îmi aduc aminte că am ieşit cu ai mei pe stradă, eram la Braşov, se trăgea îngrozitor şi toată lumea fugea. Au fost minute întregi în care nu înţelegeam de ce fuge lumea cu atata obstinaţie", a povestit Michailov. Premiul pe care l-a caştigat Mihaela Michailov presupune şi publicarea textului, la editura Unitext. Distincţia îi va fi acordată în Gala premiilor UNITER din 23 aprilie .