Timp de opt ani, universitatile din Romania nu au reusit sa implementeze corect reformele prevazute in Tratatul de la Bologna . Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania (ANOSR) a finalizat campania „Saptamina Bologna in universitati“ cu lansarea „Cartii Negre a Bolognei“. „Am ales sa folosim acest instrument pentru a trage un semnal de alarma: la aproape opt ani de la semnarea Declaratiei de la Bologna, aceasta nu a produs schimbari de profunzime in invatamintul superior romanesc. Iar viziunea Spatiului European al Invatamintului Superior (SEIS) este impartasita de prea putini membri ai comunitatii academice, Procesul Bologna fiind identificat doar cu trecerea la sistemul pe trei cicluri“, explica Traian Bruma, coordonatorul proiectului. Concluzia Cartii: „Sintem departe de a realiza in Romania viziunea SEIS. Sint cel putin trei directii carora trebuie sa le acordam mai multa atentie: implementarea corecta a sistemului de credite europene, promovarea unei culturi a calitatii in universitati si repozitionarea membrilor comunitatii academice in relatie de parteneriat, mai ales in ceea ce priveste implicarea studentilor“, dupa cum spune Vlad Atanasiu, vicepresedinte ANOSR. Studentul - obiect decorativ Una dintre problemele existente in facultati este chiar Tratatul de la Bologna, despre care se stiu prea putine lucruri. Multi studenti nici nu isi cunosc mecanismele de reprezentare si de aceea „studentii din consilii/senate sint «pusi» acolo de profesori sau ajung acolo prin alte moduri decit votul democratic al colegilor lor. Unii au rol decorativ si nu reusesc sa aiba vreun impact din cauza mentalitatii profesorilor sau a celor din conducere care nu sint obisnuiti sa considere studentii ca parteneri egali, ci mai degraba ca executanti ale caror opinii conteaza prea putin si nu au valoare atunci cind ele sint diferite fata de cele ale profesorilor“, dupa cum scrie in Cartea Neagra . In Universitatea din Bucuresti , la Facultatea de Litere, „studentii i-au dat «ignore» Procesului Bologna mai ales pentru ca aceasta campanie de informare a venit prea tirziu si multi considera ca zarurile au fost deja aruncate, insa in spatele unor usi inchise fara ca ei sa fie consultati“, explica Vlad Atanasiu. Creditele, negociate intre profesori La Universitatea din Suceava, creditele sint in general alocate in functie de importanta pe care profesorul o acorda cursului si a numarului de ore de contact, astfel incit „creditele masoara volumul de munca depus de profesor, si nu cel depus de studenti“, dupa cum se spune in Cartea Neagra. Si la Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, „creditele sint negociate intre unii profesori“. Sistemul actual de alocare a creditelor implementat in aproape toate universitatile din tara nu este compatibil cu sistemele din universitatile din Uniunea Europeana, „iar mentinerea acestui mod gresit de implementare ar putea duce la nerecunoasterea diplomelor obtinute de studenti in spatiul european“. In Universitatea „1 Decembrie 1918“ din Alba-Iulia „se pretinde ca a fost implementat un sistem de credite ECTS. Dar inca se mai lucreaza la aceasta“. ‘‘Cum sa ma evalueze pe mine studentii?’’ Comisia de calitate a Universitatii din Bucuresti a realizat un raport de autoevaluare a facultatilor. Reactiile profesorilor au fost mai tot timpul de genul „Parca am fi pe timpul comunismului - ce tot trebuie sa raportam atita?“ sau „Cum sa ma evalueze pe mine studentii sau colegii? Adica sa stam iar cu frica pirei pe la colturi?“. „Se vede, astfel, ca procesul de asigurare a calitatii a fost inteles de ei doar ca zeci de mii de raportari inutile si pira intre colegi sau razbunare a studentilor pe profesori, in loc sa inteleaga ca transparenta si feedbackul continuu al beneficiarilor sint doar citeva dintre valorile ce au facut ca societatile occidentale sa ajunga acolo unde sint acum“, spune vicepresedintele ANOSR.