Modificarile aduse Legii caselor nationalizate nu retroactiveaza, iar contractele de vanzare-cumparare incheiate in baza Legii 112 au valoare de titluri de proprietate, arata magistratii Curtii Constitutionale in motivarea deciziei din 14 ianuarie, cand au respins sesizarea presedintelui.

Traian Basescu a sustinut, in sesizare , ca aceasta dispozitie referitoare la contractele de vanzare-cumparare este retroactiva si are caracter imprecis, ceea ce contravine principiilor preeminentei dreptului si al securitatii jurdice.

In replica, judecatorii CCR arata ca textul criticat nu contine norme retroactive, ci precizeaza ca la data incheierii contractelor de vanzare-cumparare, acestea au forta juridica de titluri de proprietate si sunt opozabile tuturor.

Curtea Constitutionala constata ca legea criticata a fost adoptata cu respectarea principiului bicamerismului. Astfel, arata CCR, propunerea legislativa pentru completarea Legii 10, prin care la articolul 20 se introduc trei noi alineate, a fost dezbatura si respinsa in Senat, in calitate de prima camera sesizata, iar, potrivit Constitutiei, Senatul este competent ca, in calitate de prima camera sesizata, sa dezbata o lege ce reglementeaza materia proprietatii.

Judecatorii Curtii arata ca, dupa respingerea propunerii legislative, Senatul, in calitate de camera de reflectie, a trimis propunerea Camerei Deputatilor pentru a decide definitiv in calitate de camera decizionala, adoptand insa legea cu unele amendamente.

CCR mai arata ca odata cu imobilele, cladiri instrainate in temeiul Legii 112/1995, au fost instrainate si terenurile aferente, motiv pentru care ele nu mai pot face obiectul restituirii in natura ca masura reparatorie.

Presedintele Traian Basescu a sesizat CCR in legatura cu modificarile Legii 10/2001, precizand ca ataca alte aspecte decat cele deja sesizate.

In privinta aspectelor de fond, Legea, in forma trimisa spre promulgare , "contine prevederi ce nu corespund exigentelor Conventiei Europene a Drepturilor Omului privind accesibilitatea si previzibilitatea normei juridice" si nu respecta principiul preeminentei dreptului si al separatiei puterilor in stat, adica duce la modificarea procedurilor juridice pe parcursul derularii proceselor existente in fata judecatorului.

Textul trimis de Presedintie catre CCR sesizeaza si faptul ca "prevederea legala modifica, pentru trecut, conditiile de existenta a sanctiunii nulitatii, restrangandu-i sfera de aplicare, cu scopul de a valida instrainarile unor imobile preluate fara titlu facute in baza Legii nr. 112/1995".

Astfel, nulitatea actului de instrainare a unor imobile preluate fara titlu valabil se poate pronunta numai daca acestea "sunt considerate astfel anterior intrarii in vigoare Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile si completarile ulterioare".

Presedintia explica faptul ca textul, asa cum este redactat, nu respecta precizia si previzibilitatea cerute de notiunea de " legalitate ", in sensul Conventiei Europene a Drepturilor Omului, deoarece nu se precizeaza care este sensul notiunii de "imobile preluate fara titlu valabil" inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 213/1998, mai ales ca notiunile de "titlu valabil" si "titlu nevalabil" in cazul imobilelor preluate de catre stat "au fost si sunt controversate in jurisprudenta generand si amplificand insecuritatea juridica".

Presedintia acuza si excluderea de la restituirea in natura a terenurile aferente imobilelor care au fost instrainate in temeiul dispozitiilor Legii nr. 112/1995 si preluate de stat fara titlu valabil. "In forma actuala a legii nu a fost reglementat regimul juridic al acestor bunuri, astfel ca au putut fi restituite in natura", se precizeaza in sesizare.