Autor al celebrului roman „Copiii de la miezul noptii“, pentru care a primit Booker Prize in 1981 si Premiul Booker of Bookers, pentru cel mai bun roman din istoria acestei distinctii, Salman Rushdie a fost de curind numit cavaler al Marii Britanii. La aceasta ceremonie, traditionala pentru Curtea Regala britanica, alaturi de scriitorul de origine indiana au mai primit acest titlu alte 20 de persoane, printre care Christiane Amampour, seful corespondentilor internationali de la CNN, si Oleg Gordievski, fost agent KGB. Devenit Comandant al Ordinului Imperiului Britanic pentru contributia sa literara, Rushdie a declarat: „Sint incintat si magulit de aceasta mare onoare si foarte recunoscator ca munca mea a primit aceasta recunoastere“. Daca celelalte titluri pe care le-a acordat regina nu au stirnit reactii notabile, in cazul lui Rushdie, consecintele sint surprinzator de violente. In 1989, ayatollahul Khomeini, important lider politic si religios al Iranului, a eliberat un edict religios prin care ordona musulmanilor sa-l ucida pe Rushdie pentru continutul romanului sau, „ Versetele satanice “, considerat blasfemator. Scriitorul a trait multi ani la Londra sub amenintari: Scotland Yard a declarat ca, in urma mai multor atentate, Rushdie era nevoit sa mearga insotit de un gardian. In acea perioada, nu numai viata sa era constant in pericol, ci si cea a editorilor si traducatorilor sai: editorul japonez a fost ucis, traducatorul editiei italiene a fost injunghiat mortal in 1991, iar editorul norvegian a fost impuscat in fata casei sale in 1993. Marea Britanie a rupt relatiile diplomatice cu Iranul, dar in 1998 le-a reluat, ca urmare a numeroaselor asigurari pe care le-a primit din partea guvernului statului islamic ca viata scriitorului nu va mai fi pusa in pericol. Cu toate acestea, la scurt timp dupa acordul irano-britanic, media iraniene au publicat mesaje prin care citiva clerici ii indemnau pe musulmani sa respecte edictul ayatollahului, considerind condamnarea la moarte drept o decizie irevocabila. Distinctia pe care regina Marii Britanii i-a acordat-o lui Rushdie nu a facut decit sa reactualizeze acest indelungat conflict, ba mai mult, sa-i ramifice implicatiile. Iranul considera acest premiu acordat „uneia dintre cele mai urite figuri ale lumii musulmane“, dupa cum il caracterizeaza purtatorul de cuvint al ministrului iranian al afacerilor externe, o jignire la adresa Islamului. Acesta este, de asemenea, de parere ca acest gest face parte dintr-un proces sistematic de insulte aduse musulmanilor, „planificat, organizat si sustinut de unele tari occidentale“. Imediat dupa reactia Iranului, Pakistanul a condamnat initiativa Marii Britanii, catalogind-o drept un „afront adus sentimentelor musulmanilor“. Deputatii pakistanezi au cerut retragerea titlului de cavaler pe care „scriitorul blasfemator“ l-a primit din partea reginei Elisabeta. Reactiile vehemente din Pakistan nu se reduc doar la clasa politica: in orasul Multan, un grup de peste o suta de studenti fundamentalisti a ars in piata publica fotografii ale reginei Marii Britanii si ale scriitorului Salman Rushdie. Manifestantii au demonstrat impotriva afrontului pe care Casa Regala l-a adus intregului Islam, dar tonul acestui protest a fost destul de violent, atita vreme cit studentii au scandat „Omoriti-l!“, referindu-se, evident, la Rushdie. Tot la acest eveniment, liderul studentilor, Asim Dahr, a propus chemarea in justitie a contestatului autor. Si Consiliul Musulmanilor din Marea Britanie a condamnat medalierea lui Rushdie, dar si-a exprimat dezacordul fata de amenintarile aduse vietii acestuia. Urmarile si implicatiile acestui conflict sint violente si, prin urmare, greu de gestionat. Nu numai ca Iranul si Pakistanul au sanctionat innobilarea lui Rushdie, dar au transformat acest fapt intr-o dovada deschisa a lipsei de respect de care Occidentul da dovada in ceea ce priveste tarile musulmane. „Vesticii se intreaba mereu care este cauza de baza a terorismului. Astfel de actiuni constituie chiar cauza sa de baza“, a declarat ministrul pakistanez Ejaz-ul-Haq, adaugind: „Daca Marea Britanie nu retrage aceasta distinctie, toate tarile musulmane vor rupe relatiile diplomatice cu ea“. „Versetele satanice“, in limba romana Editia in limba romana a controversatului roman al lui Salman Rushdie va fi lansata la Editura Polirom, in cadrul Tirgului de Carte Gaudeamus din aceasta toamna. Traducatoarea cartii isi asuma riscul pe care-l implica acest lucru, refuzind sa semneze sub pseudonim. O colectie de interviuri cu scriitorul Salman Rushdie, pe www.cotidianul.ro/select