Bucurestiul ascunde in strafundurile sale una dintre cele mai vaste galerii subterane, ramificate ca un paienjenis, un labirint de tuneluri sapate la zeci de metri sub pamant, pe vremuri adevarate refugii din fata pericolelor, astazi cai secrete de acces care unesc marile puncte strategice ale orasului. Dan Falcan, muzeograf in cadrul Muzeului Municipiului Bucuresi, a incercat sa refaca pentru Ziarul harta subterana a Bucurestiului, aratand care sunt principalele lui artere. Cel mai important tunel subteran, ne-a declarat muzeograful, este cel care leaga Palatul Parlamentului de fosta cladire a Comitetului Central al PCR, actualul Senat al Romaniei ( foto mic). Am aflat acest lucru chiar de la militarii care au patruns in timpul revolutiei in subsolurile cladirii. E vorba despre echipe de genisti si pirotehnisi, in frunte cu maiorul Gheorghe Grigoras si capitanul Nicolaie Catana de la o unitate speciala de lupta antiterorista . REFUGIUL DE SUB COMITETUL CENTRAL Imediat dupa revolutie, intr-un interviu acordat cotidianului Tineretul Liber, maiorul Grigoras povestea cu lux de amanunte despre colosala descoperire de sub Comitetul Central al PCR. Mergem inca 10 metri si stupoare: culoarul se infunda, pur si simplu. Acolo, in fund, gasim un WC, de fapt numai un capac de WC pe un piedestal de lemn, inalt de circa 20-30 de centimetri. Ridicam capacul. Dedesubt se afla un chepeng de fier (un capac cu maner), asigurat deasupra cu o bara metalica, grea. Ne chinuim zdravan sa dam bara deoparte si sa ridicam chepengul pentru a incremeni de uimire. Dedesubt curge un rau curat, intr-o matca artificiala din beton, cu latimea de circa 1,5 metri, adancimea de un metru si cu un debit de 1,5 metri cubi pe secunda. Cautam explicatia pentru existenta acestui rau ascuns aflat la o adancime de circa 12 metri de la nivelul pietei. CU BARCA PE SUB PIATA REVOLUTIEI Cine ar fi urmat cursul raului, spune Dan Falcan, ar fi ajuns sub platoul Pietei Revolutiei. Aici exista o retea de tuneluri inundate artificial cu apa limpede pe unde se circula numai cu barca. Din loc in loc, exista mici pontoane si belciuge incastrate in pereti pentru barcile care trebuie sa acosteze. Tunelurile se bifurca, sunt ca un paienjenis. Unele dintre ele duc in subsolul altor institutii de stat, iar altele catre iesirea din oras, spre lacurile din afara Bucurestiului. PALATUL GHICA TEI-PLUMBUITA Radu Ciuceanu, fost arheolog, acum director al Instistutului National pentru Studiul Totalitarismului, ne-a declarat ca in perioada anilor 1948 a decoperit un alt tunel subteran, de refugiu, care porneste din pivnita palatului Ghica Tei. Am intrat acolo cu o echipa de studenti, ne-a declarat fostul arheolog. In pivnita am descoperit un chepeng si o zidarie patrata, plina cu moloz. Dupa ce am sapat un pic, am reusit sa inaintam cativa metri. Dedesubt este un tunel vertical prevazut cu o scara din lemn care coboara zeci de metri sub pamant, trece pe sub Lacul Colentina si ajunge in zona Manastirii Plumbuita. ORASUL DIN ADANCURI Alte galerii subterane leaga Hanul lui Manuc de Biserica Domneasca si Curtea Veche. Un alt tunel porneste de sub Manastirea Antim , se intinde pana in zona Liceului Gh. Sincai si in zona Centrului Civic. Catacombele leaga zona Coltei, zona Bellu, Calea Giurgiului si raul Dambovita . Altele unesc Centrul Civic si se bifurca spre Gara de Nord si Academia Militara. Labirintul se intinde si in zone, precum Cotroceni, Lipscani sau Politehnica. Cine este atent, poate observa gurile de aerisire sau de iesire, bine camuflate, dar care nu pot scapa unui ochi vigilent.