Casele in care au trait personalitati ca I.L. Caragiale, Cella Delavrancea sau Radu Petrescu sunt acum restaurante sau baruri. Desi localurile din impunatoarele case restaurate au succes, numele scriitorilor care le-au locuit nu contribuie cu nimic. Locuinta Cellei Delavrancea nu are nici macar o placuta comemorativa, transforman-du-se "firesc" in restaurant chinezesc . Multe din personalitatile culturale ale secolului trecut care au locuit in Bucuresti au facut parte din burghezia autohtona si au locuit in case generoase in centrul orasului. Dintre cei care nu s-au nascut in familii instarite, destui au ajuns sa locuiasca cel putin o perioada in astfel de case, fie ca studenti, in camarute modeste, fie la maturitate, in urma consacrarii. Cateva astfel de locuinte ale personalitatilor de odinioara exista inca in centrul Bucurestiului, devenite case memoriale sau sedii de fundatii. Altele si-au pierdut memoria culturala si sunt acum locuinte private, sedii de firme sau localuri publice – restaurante si baruri. Pentru cei mai multi bucuresteni, locuitorii cartierelor-dormitor ca Pantelimon sau Drumul Taberei, centrul vechi al orasului exercita o fascinatie aparte, fiind redescoperit de scriitori si de tinerii artisti interesati de urbanism, in paralel cu lenta reconstructie in curs de realizare. Publicul larg a devenit de asemenea sensibil la farmecul discret al vechii bunastari, motiv pentru care casele din centrul orasului sunt ideale ca locatii pentru restaurante si baruri. Ce nu a descoperit inca noua clasa de mijloc este plusul de semnificatie atunci cand casa a apartinut unei personalitati. Din acest motiv, nici proprietarii business-urilor nu sunt tentati sa acorde prea multa importanta memoriei culturale a locului. Casa Cellei Delavrancea a devenit restaurant chinezesc Un exemplu de acest fel este casa in care a locuit Cella Delavrancea, fiica lui Barbu Delavrancea, apreciata scriitoare si pianista. Casa de la numarul 151 pe strada Mihai Eminescu gazduieste acum restaurantul chinezesc Templul Soarelui. Cladirea veche in stil romanesc, cu decoratii din lemn negru sculptat si din stuc, este deghizata artificial in pagoda. Deasupra usii au fost aplicate elemente vopsite in culori tari, portocaliu, galben si negru, iar ferestrele dinspre intrare sunt acoperite de autocolante aducand a ghirlande portocalii. Desi cladirea nu pare sa aiba prea mare valoare arhitecturala, hibridul rezultat prin aplicarea elementelor traditionale chinezesti cu siguranta nu contribuie cu nimic din punct de vedere estetic. Inauntru, doar lustrele imitand lampioane de hartie si cateva panouri decorate cu ideograme aduc a decor chinezesc. "Am incercat pe cat posibil sa pastram specificul casei, decoratiile de stuc din interior, soba masiva, usile au ramas aceleasi", ne spune patroana Liana Miau. Mostenirea casei si a obiectelor din interior, printre care tablouri de Pallady si Grigorescu, a fost obiectul unei dispute intre Veronica Liuba, mostenitoarea prin succesiune in urma decesului proprietarei Elena Balamaci, prietena Cellei Delavrancea, si pianistul Dan Grigore. Mostenitoarea nu a fost interesata de ofertele facute de Uniunea Scriitorilor , de Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor sau de Fundatia Cella Delavrancea. Desi s-a pus problema, cladirea nu a ajuns in cele din urma sa fie casa memoriala , lucru mai putin regretabil daca ne gandim ca locurile de acest fel atrag acum prea putini vizitatori. Restaurantul face totusi din casa un loc viu, in care ajung multi oameni, dar memoria Cellei Delavrancea nu joaca nici un rol in schimbul dintre loc si vizitatori, desi ambele parti ar avea de castigat. Nu exista o placa memoriala, iar daca ar exista, e indoielnic ca ar avea vreo semnificatie pentru clientii restaurantului. Brandul Templul Soarelui nu se pupa deloc cu memoria Cellei Delavrancea. Ospatarii insa stiu cui i-a apartinut casa, iar unul dintre vecini, proprietarul firmei care are sediul in casa alaturata, nu ezita sa-si exprime nemultumirea ca, in loc sa ramana legata de numele Delavrancea, casa a avut un intreg sir de proprietari straini. Colony poarta placa memoriala Radu Petrescu Chiar in spatele bulevardului Magheru, spre Piata Lahovari, exista barul Colony, pe strada Pitar Mos, la doi pasi de Facultatea de Limbi straine. Aici a locuit scriitorul Radu Petrescu, membru al "grupului de la Targoviste", dupa cum ne informeaza si o placa memoriala de pe cladirea masiva, aducand a casa in stil colonial britanic. Patronul Valeriu Gheorghe ne spune franc ca Radu Petrescu nu are practic nici o importanta pentru clientii lui si pentru afacere. "Nu m-am gandit sa leg brandul de numele scriitorului, nu este atat de cunoscut cat sa insemne ceva pentru clienti." Restaurantul Casa Caragiale nu a supravietuit Atunci cand numele este arhicunoscut, cum este cazul lui I.L. Caragiale, se poate intampla ca patronul unei afaceri sa considere ca e profitabil sa capitalizeze pe prestigiul cultural asociat locatiei. Nu departe de strada Pitar Mos, pe strada I.L. Caragiale, se afla pana de curand restaurantul Casa Caragiale. Placuta comemorativa de pe cladirea mai degraba modesta aminteste ca in acea casa a locuit dramaturgul in perioada 1902-1903. Cu toate acestea, restaurantul a dat faliment in urma cu cateva luni, poate si din cauza faptului ca putini clienti sunt interesati de patina culturala a locului.