" Dinti albi ". Romanul de debut al lui Zadie Smith (2000), scriitoare de origine jamaicano-britanica, ii zambeste cititorului cu dinti albi ca de reclama la literatura comica de noua generatie si de foarte buna calitate. Iar cand spun "comic" nu ma refer la tarte cu frisca zburand prin aer, ci la termenul-gazda pe care il paraziteaza tragicul. Si apropo de simbioze si identitati scrise cu cratima, inchipuiti-va un parculet in care copiii Ionut Kar-Wang, Wolfgang Ionescu si Salma Popa-Iqban se joaca sub privirile duioase ale parintilor - cam asa ar "suna" lumea lui Zadie Smith tradusa in vocabular autohton. Un amestec multicolor, multirasial, multifatetat, care sugereaza faptul ca diversitatea, rezultat al incrucisarii aleatorii de gene si culturi, echivaleaza cu perfectionarea rasei umane - ca un contraexemplu, vezi Soarecele Viitorului, experiment esuat de inginerie genetica al unuia dintre personaje. (continuarea in Evenimentul Zilei )