Cabaretele din Paris sunt tot mai tentante pentru fondurile de investiţii

Dansatoare topless, magicieni şi travestiţi şi multe pene, blănuri sau bijuterii. Pentru unii e doar spectacol, în timp ce, pentru alţii, cabaretul franţuzesc de altădată se transformă, treptat, într-o investiţie profitabilă. Sau cel puţin aşa afirmă Philippe Cartier, care face parte din grupul care controlează cabaretul Bobin’o, inaugurat luna trecută, în cartierul Montparnasse, din Paris. Bobin’o este singurul astfel de club deschis în capitala franceză din anii ’70 încoace, iar dansatoarele vor da anul viitor spectacole şi la Dubai şi Moscova. Un cabaret are nevoie de specialişti, ca orice altă firmă Cabaretele, ca afaceri de familie, precum Lido şi Moulin Rouge, au ajuns la vremuri de restrişte, după ce clienţii s-au plictisit de scenetele de teatru demodate şi de mancarea proastă care le era servită. Acum, investitorii grupurilor de private equity controlează cluburile, modernizează interioarele şi-şi trimit dansatoarele cu picioare lungi în străinătate, pe post de export franţuzesc, relatează Bloomberg. "Să deschizi un club este cu siguranţă foarte riscant, dar dacă merge, atunci e foarte profitabil", spune Cartier, şeful unei companii, parte a grupului care a investit 12 milioane de euro în clubul Bobin’o. Clienţii acestui cabaret sunt răsfăţaţi cu un melanj de spectacol ieftin şi artă de calitate, cu chelneriţe care dansează, dansatoare încărcăte de bijuterii şi o versiune proprie a "Frumoasei adormite", de Tchaikovsky, cu o actriţă grasă şi un stripper blond care interpretează pe rand rolul principal din balet. Cabaretul, care a devenit un simbol al vieţii de noapte pariziene de la sfarşitul secolului al XIX-lea, a decăzut după 1990, pentru că moştenitorii familiilor fondatoare nu aveau experienţa necesară pentru a manageria cluburile, spune Jean-Jacques Clerico, director executiv la Moulin Rouge, cabaret deschis în 1889. "La un moment dat trebuie să apelezi la oameni din exterior. Pentru strategie, marketing şi finanţe, ai nevoie de oameni care chiar se pricep", spune Clerico. El este nepotul lui Joseph Clerico, care împreună cu fratele său, Louis, a preluat Lido în 1946 şi a cumpărat apoi Moulin Rouge, în 1955. La cluburile pariziene intră în scenă investitorii În iunie 2005, grupul de private equity din Luxemburg, Baycross Europe, al lui Philippe Lhomme, a cumpărat Crazy Horse de la moştenitorul Alain Bernadin, impresarul care a deschis salonul în 1951. Lhomme spune că un marketing mai bun îi va aduce profit din Crazy Horse, clubul al cărui slogan este "Arta nudului". "Acum, compania nu are suficiente încasări pentru a realiza un profit mulţumitor", spune Lhomme. Spectacolul Crazy Horse de la hotelul-casino MGM Grand din Las Vegas se bucură de mare succes şi ar putea fi introdus şi la Tokyo, adaugă el. Sodexho Alliance SA, firma de catering numărul doi din lume, a cumpărat anul trecut 55% din acţiunile Lido de la o parte a familiei Clerico, cu suma de 13,8 milioane de euro. Acum, obiectivul celor de la Sodexho este să transforme clubul Lido într-un brand internaţional. Lido, situat pe bulevardul Champs-Elysées, a pierdut anul trecut 6 milioane de euro şi a avut vanzări de 35 milioane de euro, spune CEO-ul clubului, Jean-Paul Fontan, citat de Bloomberg. Potrivit acestuia, Lido, care are o capacitate de 1.150 de locuri, ar putea ajunge, anul următor, pe zero, datorită marketingului puternic şi unui menu creat de firma renumitului chef, Alain Ducasse. "Ni s-a propus să facem spectacole la Las Vegas şi în China. Dar primul lucru pe lista noastră de priorităţi e să facem din Lido un cabaret de referinţă în Paris", spune Fontan. Moulin Rouge, profit de cinci milioane de euro Moulin Rouge, care se află în cartierul parizian Pigalle şi care este în continuare controlat de familia Clerico, a ieşit în pierdere în fiecare an între 1993 şi 1997. Dar lucrurile s-au mai schimbat după ce regizorul australian Baz Luhrmann a făcut filmul cu acelaşi nume, Moulin Rouge, lansat în 2001. Acum, clubul parizian, care are 850 de locuri, este aproape plin la fiecare spectacol, şi a înregistrat anul trecut un profit de 5 milioane de euro. Noii proprietari de cabaret atrag însă în spectacolele lor şi nume mari pentru a-şi face publicitate. Crazy Horse a adus-o anul trecut, în spectacol, pe Dita Von Teese , iar anul acesta, în februarie, a fost invitată actriţa şi cantăreaţa franceză Arielle Dombasle . Tot patronii de la Crazy Horse l-au angajat ca director pe Andrée Deissenberg, de la Cirque du Soleil , grupul de artişti de la Montreal care este deja un brand de renume mondial. Cat despre exporturile de cabaret, spectacolul franţuzesc nu prinde chiar oriunde. În februarie anul acesta, Crazy Horse şi-a anulat spectacolul din Singapore, pentru că nici măcar biletele foarte ieftine, de 30 de euro (o treime din costul unui bilet de intrare la spectacolul din Paris), nu reuşeau să atragă clienţi. "Turiştii din Singapore nu sunt pregătiţi să plătească atat pentru acest gen de spectacol. N-am vrut să facem un compromis vizavi de lucruri care nouă ni se par esenţiale, precum poziţionarea şi imaginea brandului nostru", explică "L'homme".