Cantitatea de praf din Bucuresti atinge aproximativ 280 de tone pe kilometru .

Cantitatea de praf din Bucuresti este de peste zece ori mai mare decit in celelalte capitale europene, situatie determinata, printre altele, de disparitia a aproximativ 60% din spatiile verzi din Capitala. Cantitatea de praf este de 260-280 de tone pe kilometru patrat.

Acest lucru nu este intilnit in nici una dintre capitalele din Europa, unde este vorba despre o cantitate de sub 20 de tone pe kilometru patrat, a declarat Florin Vasiliu, vicepresedintele Asociatiei Expertilor de Mediu.

Acesta a adaugat ca praful este generat in cantitati considerabile in interiorul Bucurestiului. Insa o mare cantitate de praf vine mai ales din Baragan, adus de vint, deoarece exista foarte putine perdele de protectie in jurul Capitalei.

Spatiile verzi au disparut o data cu comunismul

Spatiile verzi reprezinta o bariera importanta impotriva prafului. Acestea purifica aerul si diminueaza poluarea fonica. Totodata, ele ajuta la atenuarea diferentelor de temperatura intre anotimpuri si intre zi si noapte, a mai spus vicepresedintele Vasiliu.

In plus, el a afirmat ca numarul spatiilor verzi a scazut foarte mult, in Bucuresti fiind acum aproximativ 13 milioane de metri patrati de spatii verzi , fata de 35 de milioane de metri patrati in 1989. Potrivit lui Vasiliu, media spatiilor verzi la nivel european este de circa 33%, in timp ce in Romania valoarea medie este estimata la aproximativ 28% din suprafata tarii.

Praful le ia bucurestenilor trei ani din viata

Reprezentantul Asociatiei Expertilor de Mediu a mentionat ca praful combinat cu poluarea, care in Bucuresti este in proportie de 70% industriala, si cu lipsa spatiilor verzi conduc la scaderea sperantei de viata, sub media pe tara, cu doi sau trei ani.

Vasiliu a adaugat ca Romania se situeaza printre ultimele locuri si din punctul de vedere al sperantei de viata. Dincolo de aspectul dezagreabil pe care il ofera Bucurestiului, mai ales cind ploua, cantitatile mari de praf, impreuna cu alti factori, conduc la scaderea calitatii vietii, a precizat Florin Vasiliu.

Solutiile exista in teorie

O prima solutie pentru a putea remedia situatia in care se afla Capitala acum ar fi sa se stopeze taierile ilegale si sa se faca mai multe spatii verzi, este de parere vicepresedintele Florin Vasiliu.

Totodata, este necesara crearea perdelelor de protectie in afara Bucurestiului.

Inca din 1994, Vasiliu sustine ca Asociatia Expertilor de Mediu impreuna cu o fundatie incearca aprobarea consolidarii perdelelor de protectie din jurul Capitalei.

Vicepresedintele Asociatiei Expertilor de Mediu a luat parte, ieri, la lansarea unui program initiat de un producator de materiale de constructie , care vizeaza plantarea a 15.000 de arbusti pe o suprafata de teren de 20.000 de metri patrati, in localitatea Cornetu din apropierea Capitalei.

Inelul lui Videanu

Primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, sustine ca autoritatile detin fondurile necesare pentru plantarea a 60.000 de copaci anual. Pe linga acestia, in prezent s-a demarat un proiect in valoare de aproximativ 260 de milioane de euro ce vizeaza extinderea spatiilor verzi si protejarea Capitalei prin implantarea in jurul orasului a unui inel verde, lat de doi kilometri. Proiectul prevede si crearea de noi parcuri in jurul lacurilor din Capitala. Ministerul Mediului si Uniunea Europeana sprijina aceasta initiativa.