Prima etapa a proiectului Spatiul Public Bucuresti, care va dura pina pe 15 octombrie, aduce statui vii la Universitate si transforma tramvaiele in adevarate institutii „de reeducare“. Incepind cu 15 septembrie, artistii implicati in proiectul Spatiul Public Bucuresti/Bucharest Public Space incearca sa ii oblige pe locuitorii Capitalei sa interactioneze cu orasul in care traiesc. Proiectul, ce a debutat in primavara acestui an, ii are drept curatori pe Marius Babias si pe Sabine Hentzsch si este realizat de Goethe Institut Bucuresti, Institutul Cultural Roman si Allianz Kulturstiftung. Performance-ul si teatrul coboara in strada, iar tramvaiele devin purtatoarele de mesaj ale puterilor din stat. Timp de o saptamina, bucurestenii vor putea vedea in Piata Universitatii citeva statui vii care amintesc de mineriadele din anii ’90, in cadrul proiectului Istorie/Isterie, conceput de artistul Dan Perjovschi. Performance-ul este conceput in primul rind nu ca un act artistic, ci ca un „remember“. Actantii care, pentru citeva minute, ramin imobili, intruchipeaza un miner si un student, simbolizind „contrastul dintre cele doua categorii aflate in conflict in timpul mineriadelor“. „Studentii au ocupat Piata Universitatii, protestind fata de conducerea neocomunista a activistilor de rangurile doi si trei ale dictaturii care conducea tara in iunie 1990. „Copiii“ care facusera revolutia au devenit brusc „golani“, arata Dan Perjovschi. Cele doua categorii, minerul si studentul, au esuat intr-o relatie conflictuala, transformata astazi in indiferenta reciproca si poate in resentimente. „Spatiul public“ devine, in conceptia lui Perjovschi, din ce in ce mai mult o entitate abstracta: „Astazi nu se mai iese in spatiul public decit dupa meciuri de fotbal sau pentru festivalul berii . Spatiul public a fost abandonat profitului economic“. De aceea rolul artistului este sa ia atitudine si, prin lucrarile sale, sa creeze un fel de „liant social“. Recuzita folosita de Perjovschi pentru statuia care intruchipeaza minerul are o intreaga poveste: costumul de miner este autentic, adus chiar din Valea Jiului, iar cordonul din plastic a fost folosit in 1990, pentru a calma studentii. Performerii, Anda Climovici, Alexandra Pirici, Alex Cibianu si Claudiu Cobilanschi, sint tineri cu o formatie foarte diferita, de student la jurnalism pina la student la Facultatea de Arte si dansator. Duminica, 16 septembrie, Nicoleta Esinencu a prezentat publicului proiectul sau din cadrul Spatiului Public Bucuresti - „Ar(II)Rh+“. Startul sau a fost punctul de colectare a fierului vechi din strada Lizeanu. Piesa de teatru scrisa de Esinencu, una dedicata discriminarii, a constituit un pretext pentru a face, de fapt, o incursiune in cartierele Bucurestiului, pe traseele de fiecare dimineata ale romilor in cautare de fier vechi. „Refrenul «fiare vechi cumparam», care rasuna in spatele blocurilor sau pe strazile cu case darapanate, va deveni vreme de o saptamina doar o parte dintr-un discurs ce ii include si pe aceia care il rostesc“, declara Raluca Voinea, coordonatoarea proiectului. Tot duminica, la sediul Institutului Cultural Roman a fost proiectat filmul lui Mircea Cantor, „Tacerea mieilor“. Artistul documenteaza obiceiul taierii mieilor in perioada sarbatorilor de Paste si schimbarile prin care trece societatea romaneasca postcomunista supusa noilor reglementari ale Uniunii Europene. Filmul a fost prezentat in premiera la Bucuresti, dar va putea fi urmarit in luna octombrie pe TVR Cultural. In a doua zi a lansarii Spatiului Public Bucuresti, la Ordinul Arhitectilor din Romania a avut loc si intilnirea de informare asupra evenimentelor pe care grupul H.arta le va organiza pina pe 15 octombrie intr-un program structurat pe patru teme: postcomunism, feminism, educatie si display. Au trecut deja citeva zile de cind in Bucuresti circula pe liniile RATB patru tramvaie ce au renuntat la reclamele pentru materiale de constructii si, la initiativa artistului Daniel Knorr, poarta insemnele si culorile a patru institutii nationale: Crucea Rosie, Armata, Politia si Biserica Ortodoxa Romana . Despre sensul demersului lui Daniel Knorr, coordonatoarea Raluca Voinea spune ca „institutiile sint prelungite in spatiul public si locuitorii pot decide ca din spectatori ai unei lucrari sa devina parte din aceasta“. Sase carti in cautare de cititori In weekendul trecut au fost lansate si sase volume realizate special pentru eveniment, publicate in parteneriat de Editura Idea din Romania si Verlag der buchhandlung Walter Konig din Köln, Germania. „The Silence of the Lambs“, de Mircea Cantor, „Dialectics of Subjection“, de Anetta Mona Chisa si Lucia Tkacova, „A(II)Rh +“, de Nicoleta Esinencu, „Agenda 2008“ al H.arta, „Carte de artist“, a lui Daniel Knorr, „Postmodern Ex-Communist“, de Dan Perjovschi, „CAA Inventar/ CAA Inventory “, a Liei Perjovschi, au fost volumele alese. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro