Dincolo de Casa Poporului , strainii gasesc ca au ce vedea in Bucuresti. Pentru vestici, locatiile culturale, cele mondene si cele underground merg foarte bine impreuna. Ieftin pentru americani, pitoresc pentru francezi si exotic pentru italieni, Bucurestiul mai ca incepe sa arate bine vazut prin ochii altora. Sfatul ziaristilor straini: cum banii curg spre Bucurestiul gata sa fie lustruit, nu ratati degradarea care va disparea in curand. Acolo unde noi ne balbaim sa facem o selectie eficienta a elementelor care ar putea atrage turistii straini, presa straina pare mai putin ezitanta in a alege rapid punctele de interes. Ieftin, nedescoperit, vibrant si ieftin "Bucuresti este mult mai ieftin decat Praga sau Budapesta, cu o oferta culturala comparabila cu a capitalelor vecine, fara a fi insa la fel de aglomerat". Acesta este bottom-line-ul articolului gazduit de New York Times la sectiunea Travel. Pentru a exemplifica, articolul mentioneaza ca o masa cu trei feluri la un restaurant prestigios nu costa mai mult de 30 de dolari, iar biletul la Opera e doar 9 dolari. si nu e vorba doar de puneri in scena provinciale ale operelor clasice. Scena muzicala locala incepe cu Enescu, dar se ramifica rapid pana la DJ ca Alien Pimp si ansambluri de muzica tiganeasca ca Taraf de Haiduks. Cliseul Micului Paris este urmat de povestea decaderii orasului in comunism, incetinita prea putin in ultimii 17 ani. Vestea buna ca acum orasul atrage masiv bani si se schimba de la o zi la alta intr-un oras cu oarece lustru este insotita dintr-o suflare de urmatorul sfat: "Deocamdata ramane un locsor ciudat si ii puteti inca vedea atractiile fara ca magazinele cu suveniruri si vanzatorii de carti postale sa va stea in drum". "Fite", adica "flaunting it" La capitolul "where to eat", o fraza haioasa incearca sa traduca in engleza un loc comun al scenei mondene actuale: "O cheie pentru a intelege cultura romana contemporana este «fite» (se pronunta FEET-sah), care s-ar traduce aproximativ ca «flaunting it» (n.r. – a te da in spectacol, a etala ostentativ, a face caz)". Iar locul cel mai potrivit pentru a face asta, atunci cand vrei si sa mananci, ar fi restaurantul Balthazar, unde clientela si chelneritele arata de parca abia s-au intors din St.-Tropez. Recomandarile continua cu alte restaurante de lux, hoteluri centrale pentru bugete mai mari si mai mici, cateva cluburi, lucruri de facut si locuri de vazut pe timp de zi sau noaptea si unde sa faci shopping. Colectia permanenta a Muzeului National de Arta, care cuprinde, pe langa maestrii nationali care asteapta sa fie descoperiti, tablouri de El Greco, Rembrand si Rubens, si Ateneul stau fara probleme langa Déjà-Vu, Embryo si Braiconf. De la buticul Roxana Butnaru la Muzeul taranului Roman, toate sunt ieftine. Studiourile MediaPro pot fi vizitate chiar si pe gratis, iar o ora de internet-café e ridicol de ieftina. Nu exista inca zboruri directe din Statele Unite, dar taxiurile sunt ieftine, iar prin centru te descurci cel mai rapid la pas sau, pe distante mai mari, cu metroul". La francezi merg pietele, manifestatiile si muzica etno Site-ul Cités du Monde al TV5 ne plimba prin oras printr-o strategie ceva mai ocolita decat recomandarile pe capitole. Rubrica 24 Heures este o incursiune "in timp real" in cultura orasului, cu cate o intrare cu text, imagini, filmulete si muzica, pentru fiecare ora dintr-o zi de vizitare. Incepe la 8:30 cu imagini ale muncitorilor care construiesc orasul, continua cu floraresele din colturi de strada si cu pietarii cu calupurile de branza pe masa. Batranele imbrobodite din bisericile din centru vin inaintea tinerilor de pe treptele Teatrului National, iar magazinul Unirea vizitat la ora 17 urmeaza unei manifestatii sindicale surprinse la ora 14. In Club A are loc un veritabil curs nocturn de istorie a rockului, ascultat aproape cu religiozitate si tinut de un areopag al genului. Din putinele piscine existente, este aleasa cea de la Intercontinental la ora 20. La 21 editorii merg la cina cu taraf lautaresc romanesc la Carul de Bere, ziua incheindu-se, tot etno, in crama Nicoresti, pe muzica tiganeasca la chitara si vioara. Italienii ne gasesc reci si sunt atenti la aparatul foto si pe site-ul www.studenti.it, intr-un reportaj realizat de Revelion, Bucurestiul este descris exotic, ca o realitate plina de contradictii: "Fascinatia particulara pe care o starneste Bucurestiul este data de amestecul semnelor trecutului sarac cu cele ale unui prezent plin de surprize… Modernitatea si tehnologiile fac pereche cu inapoierea culturala si mizeria". Autoarea neprecizata a reportajului ii sfatuieste pe cei care vor ajunge la Bucuresti sa nu circule singuri pe strada mai ales in centrul istoric, pe Lipscani, iar tinuta recomandata este "in maniera cat mai discreta" si, daca se poate, cu aparatele digitale de fotografiat mascate discret. Pe de alta parte, autoarea este fascinata de numarul mare de interfoane de la intrarile cladirilor, iar reteaua de transport in comun aproape o entuziasmeaza: "Mijloacele de transport sunt foarte eficiente, poate chiar mai mult decat cele italiene. Intreaga retea de transporturi functioneaza bine si este foarte ieftina". Despre romani autoarea spune ca "sunt reci si nu prea obisnuiti cu prezenta strainilor", lucru care se schimba o data cu intrarea in baruri. Obiectivele recomandate pentru vizitare sunt cele culese din ghidurile turistice clasice: Casa Poporului, Piata Universitatii, Lipscani si Muzeul Satului despre care se spune ca a primit in 1996 premiul pentru cel mai bun muzeu european, desi premiul i-a fost acordat, in realitate, Muzeului taranului Roman. La sectiunea cluburi si restaurante sunt mentionate Club A, Carul cu Bere si La Mama. Articolul se incheie cu informatia utila ca oferta de sex din Bucuresti este impresionanta.