Social

Bucurestenii mai au doar 21 la suta din suprafata necesara de parcuri si gradini.

Un raport al Agentiei de mediu a municipiului Bucuresti (AMB) il contrazice pe primarul Adriean Videanu, care sustine ca Bucurestiul o duce mai bine decat Parisul la capitolul spatiu verde . Documentul arata ca Bucurestiul nu are nici macar suprafetele minime de parcuri si gradini recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii comunitatilor locale. „Suprafata spatiului verde cu acces nelimitat care revine unui locuitor al Capitalei a scazut din 1989 pana in 2002, de la 16,79 m2 la 9,38 m2 (9 m2/locuitor, minima stabilita de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii). Situatia este ingrijoratoare daca tinem cont de faptul ca doar 18 la suta din spatiile verzi sunt parcuri si gradini publice, ceea ce reprezinta 1,68 m2 pe locuitor (norma recomandata este de 8 m2 de parc pe locuitor, 6 m2 gradina publica pe locuitor)”, se arata in anuarul pe anul 2006 publicat de AMB. Printre cauzele distrugerii drastice a vegetatiei din oras, AMB enumera dezvoltarea de activitati economice de marime medie si mica in parcuri si in gradini publice, cresterea traficului rutier, acumularea de monoxid de carbon si de plumb si aparitia ploilor acide, poluarea industriala, extinderea suprafetelor construite, lipsa fondurilor pentru refacerea spatiilor verzi, precum si neutilizarea unor specii rezistente la nivelul poluarii Bucurestiului. Dar lipsa vegetatiei rezistenta la poluare atrage si o grava poluare a aerului. Iar poluarea atmosferica influenteaza morbiditatea prin boli acute si cronice ale aparatului respirator, agravand evolutia acestora: laringita si traheita acuta, faringita si amigdalita acuta, bronsita si bronsiolita acuta, rinofaringita si acuta, emfizem, alte boli pulmonare obstructive cronice, astmul, bronsiectazia. Cea mai grava poluare a aerului consta in numarul mare de pulberi in suspensie. Aceasta situatie este generata in principal de existenta permanenta a pamantului sub forma de praf sau de noroi, care are ca sursa spatiile verzi doar pe hartie, si a pamantului rezultat din actualele santiere de constructii. In plus, in zonele cu circulatie auto intensa primii 5 cm (adancime) ai solurilor au un continut de plumb care depaseste de 3,6 ori valoarea limitei maxime admisibile. Astfel de situatii s-au inregistrat la probele recoltate din Piata Rosetti, Piata Nicolae Grigorescu , Piata Sudului, Sos. Kiseleff. Iar plumbul mobil are in aceste zone valori care intrec de pana la 12 ori valoarea limitei maxime admisibile. Raportul mai semnaleaza probleme de poluare a padurilor in zona comunelor Cernica, Pantelimon, ( Caldarusani ), Magurele, Snagov, unde speciile forestiere (in mod deosebit stejarul) incep sa se usuce din cauza noxelor emanate de catre intreprinderile Neferal, Acumulatorul, I.F.A. Magurele si a evacuarilor de ape reziduale din zona Snagov. Padurea este agresata si prin continuarea taierilor ilegale practicate in special in zona satelor Piteasca, Tanganu, Mogosoaia, Sabareni.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea