Social

Brazilia se apropie de India

Bras
ilia si New Delhi nu vor schimba doar resurse, produse si tehnologii, ci si servicii politice. In lumea paralela a economiilor emergente au deja loc aliante concurente. presedintele braziliei a semnat, la inceputul lunii, in India, sapte pacte mari si late in domeniile explorarilor petroliere, spatial, nuclear, al comertului, educatiei, schimburilor culturale si productiei audio-video. Pe care se va sprijini o si mai intensa cooperare in forurile internationale controlate acum de statele dezvoltate. Deplasarea presedintelui Luiz Ignacio Lula da Silva la New Delhi s-a petrecut la numai noua luni dupa vizita premierului Manmohan Singh la Brasilia; si este a doua a presedintelui brazilian in India in ultimii trei ani. Brazilia si India se grabesc sa-si puna impreuna resursele si cunostintele, de la nivelurile bilaterale la planul global. "Avem nevoie sa convingem lumea ca nu exista niciun motiv ca America Latina sa nu fie reprezentata in Consiliul de Securitate ori ca Africa sa nu fie reprezentata, iar state importante precum India, Germania sau Japonia sa nu fie membre", pledeaza liderul brazilian. Puternice economii in curs de dezvoltare, Brazilia si India conlucreaza si la avansarea – sau nu – a liberalizarii mondiale, in conflict cu statele dezvoltate ale OMC si, mai nou, cu China. De la 2,4 la 10 miliarde Brazilia este de 2,6 ori mai intinsa decat India si are un PIB per capita de cinci ori mai mare; cresterea economica braziliana este onorabila, insa de numai 4,3% - fata de 9,1% cea indiana. Prin urmare, niciuna dintre cele doua puteri emergente, cu ambitii macar pe propriile continente, nu o poate ignora pe cealalta. Cu toate acestea, in 2000, schimburile bilaterale au fost de numai 500 milioane de dolari – mai putin de 1% din negotul fiecareia cu restul lumii. Cele doua economii de trilioane au ajuns astazi, prin reduceri tarifare, la schimburi de 2,4 miliarde dolari pe an – oricum, mult sub potential. O cauza ar fi fost distanta, dar si diferentele culturale – mai precis absenta contactelor interpersonale. Presedintele Lula da Silva a promis la New Delhi afaceri indo-braziliene de 10 miliarde de dolari pana in 2010. Pentru asta, a venit insotit de peste 100 de conationali de afaceri. Pe viitor, un forum al CEO indieni si brazilieni vor explora oportunitatile unor joint-ventures care sa asigure impatrirea angajata politic. Energie si leacuri Pentru primele s-a si batut palma. Compania petroliera de stat a Indiei, ONGC, a oferit companiei petroliere de stat a Braziliei, Petrobras, 15-40 procente din trei zacaminte marine indiene. Invers, ONGC a primit 25-30% din trei noi campuri braziliene. Cum India importa 70% din hidrocarburi si tot nu-i ajunge energia; pentru industriile indiene sunt foarte interesante transferuri ale tehnologiilor braziliene de productie si consum a bioetanolului – la care Brazilia este lider mondial. Brazilia detine si printre cele mai mari rezerve de uraniu din lume, iar India doreste tot mai multe centrale energonucleare; Brazilia a promis ca va sustine India - putere nucleara, care nu a semnat insa tratatul de neproliferare - in cadrul clubului nuclear mondial cu 45 de membre care urmeaza sa-i acorde sau nu permisiunea unor transferuri de tehnologii civile nucleare - precum cele promise si de SUA. Iar India va investi in IT, spatiale si de aparare ale Braziliei. Dar mai ales in domeniul medicamentelor generice, esentiale unor masive populatii sarace atinse de pandemii. Brazilia importa deja din India retroviralul Efavirenz la un pret de 3,5 ori mai mic decat cel platit pana acum gigantului american Merck. In materie de sanatate a mediului, liderii indieni si brazilieni se plaseaza insa in afara politicilor de avangarda avansate in cateva state dezvoltate. Zaharul indian ia locul celui brazilian Politicienii declara ca "economiile Indiei si Braziliei sunt complementare, nu concurente". In fapt, India a devenit al doilea ofertant de zahar al lumii si a inceput deja o batalie cu Brazilia, primul producator pentru cote din diferite piete regionale. La rafinaria Al Khaleej din Dubai, cea mai mare fabrica de zahar din Orientul Mijlociu, care se aproviziona pana acum din Brazilia, au ajuns primele transporturi de materie prima din India – dintr-un volum contractat de 200.000 tone. Analistii pietei iau in calcul ca India va produce anul acesta intre o jumatate si un milion de tone de zahar. Destinatiile cele mai probabile ar fi Pakistanul sau Golful Persic – unde exista avantaje de transport si fiscale. Ca urmare, producatorii de zahar din Brazilia lucreaza cu profituri tot mai mici. Solutia recomandata Braziliei este convertirea unei parti tot mai mari din recoltele de trestie de zahar in etanol, pentru propriile masini sau pentru export. Natiuni sportive Sport, adica suficient public care sa stea in tribune si la televizoare. Brazilia si India au acest potential. Bernie Ecclestone a inceput sa promoveze F1 in India dupa ce indianul Narain Karthikeyan a condus pentru Jordan in sezonul 2005. India a primit anul acesta si dreptul de a avea prima cursa de Formula One in 2009 – la New Delhi. Locul nu are cultura sportului motorizat, dar lobby-ul constructorilor va trai vremuri bune. De altfel, seful Comitetului Olimpic al Indiei cauta fondurile necesare unei piste si unui nou stadion pentru curse de F1 in zona antreprenorilor care lucreaza acum la aeroportul international, hoteluri si restul infrastructurii dedicate apropiatelor Commonwealth Games pe care le va gazdui India. Revansa asteptata La celalalt capat al lumii, presedintele Lula de Silva tocmai a semnat garantiile guvernamentale cerute de FIFA in contul candidaturii Braziliei la organizarea CM 2014. Derularea Jocurilor PanAmericane, in iulie, la Rio de Janeiro, va conta, dar nu cat faptul ca Brazilia asteapta revansa pierderii finalei din 1950 in fata micului Uruguay. Multinationale emergente Economiile emergente au inceput sa genereze companii care fac concurenta globala multinationalelor consacrate – daca nu le cumpara. Mai mult, o tot mai mare parte din investitiile directe in economiile emergente provine chiar din acest grup. Australia Meat Holdings, cel mai mare procesator de carne australian, a fost cumparat pentru 1,4 miliarde dolari de catre grupul brazilian J&F Participacoes, de la recentii sai proprietari americani. Zootehnia din Brazilia, stat care vrea sa se afirme ca mare exportator de carne la nivel global, isi consolideaza astfel prezenta in Pacific, unde Australia nu-i mai este de-acum doar rivala, dar si partenera. La scara mai mica, indienii de la Paramount Airways, care opereaza curse scurte in India, planuiesc sa cumpere 40 de avioane de la producatorul brazilian Embraer. Astfel de afaceri se inscriu in tendinta de "reinventare a cooperarii economice sud-sud", stimulata de, paradoxal, tentatiile protectioniste ale statelor nordice dezvoltate, preocupate de-acum mai mult de conservarea statu-quo-lui. Dupa modelul Samsung sau Toyota, adica al Coreii de Sud si Japoniei, noua presiune concurentiala la nivelul corporatiilor internationale a inceput sa vina dinspre economiile emergente – in special cele din grupul BRIC. Noul val de corporatii China: Lenovo a cumparat computerele IBM, Huawei se afla in competitie cu Cisco pe piata echipamentelor de telecomunicatii, iar Pearl River a obtinut o cota din piata pianelor. Pe urmele lui Mittal, Tata Steel a cumparat anul trecut grupul siderurgic anglo-olandez Chorus pentru 12,1 miliarde dolari, iar producatorul de aluminiu Hindalco a achizitionat competitorul canadian Novelis pentru alte 5,9 miliarde; restul il fac companiile indiene de servicii IT ca Wipro sau Infosys ori producatorii pharma ajunsi pana Romania. Gigantii rusi Gazprom, Lukoil sau Rusal se intind ca o pata de petrol pana in SUA. Brazilia se lauda cu Embraer, care ofera avioane pentru linii regionale, Braskem, Embraco si Natura. Expertii domeniului gasesc pe moment circa 25-60 de asemenea "multinationale emergente", dar estimeaza ca numarul lor va ajunge la 100 intr-un deceniu. Companiile chinezesti folosesc mana de lucru ieftina de acasa pentru a face concurenta unor rivale puternice; asa cum cele rusesti se bazeaza pe resursele naturale si politice pentru a dobandi canale de distributie in Vest. Cele indiene au la dispozitie un bazin local de talente informatice, iar talentele ingineresti braziliene atrag chiar investitii asiatice . Instituirea de branduri cere insa timp, de aceea emergentele apeleaza la fuziuni si achizitii. Corporatiile din India au cheltuit, in 2005, circa 4,3 miliarde de dolari pe fuziuni si achizitii internationale. Anul trecut, suma a fost de 15 miliarde. Pentru anul acesta se estimeaza ca sunt pregatite in jur de 35 miliarde, pentru preluarea unor companii adesea mai mari decat achizitorii. Tintele sunt in Europa si America, energie si componente auto, produse industriale si servicii. Dincolo de China Agricultura braziliana, in special masivele productii de soia, depinde puternic de cererea chineza. Iar apropierea politica a Braziliei de India ar putea supara China. Chinezii transforma de 2000 de ani soia in tofu. Acum si in carne de porc, vita sau pasare, animale pe care le hraneste cu soia importata - de vreme ce China nu mai are sol si apa pentru recolte suficiente. Exporturile agricole din Brazilia spre China le-au depasit pe cele din SUA catre Japonia. Iar Brazilia are inca potential agricol, chiar si in conditiile competitiei dintre culturile de soia pentru export si trestie pentru etanol: din 440 milioane hectare de teren arabil, doar 1% este folosit pentru trestie, 4% pentru soia si 27% pentru zootehnie. Majoritatea terenurilor apartin marilor latifundiari locali sau multinationalelor agricole. De aceea, China vrea sa investeasca in agricultura braziliana si infrastructura aferenta ei, pentru a-si asigura aprovizionarea cu alimente dincolo de cei care o controleaza acum. Rivalitate Din 2004, Brazilia si-a dublat anual exporturile de soia in China, pana la 11 milioane de tone anul trecut. Imensitatea volumului pune Brasiliei doua probleme: a dependentei de exportul materiilor prime si a diversificarii achizitorilor. Anul trecut, o delegatie a statului vestic Matto Grosso, unde se produce peste 2/3 din soia braziliana, a vizitat India, alta piata uriasa. Presedintele da Silva a recunoscut, la New Delhi, ca "nu poti sa nu discuti cu China". Dar a si reiterat "parteneriatul strategic" al Braziliei cu India – " o democratie reala", care nu se afla in competitie directa cu producatorii brazilieni si impreuna cu care Brazilia lupta pentru conditiile de viata ale fermierilor afectati de subsidiile agricole din statele dezvoltate. Asta in timp ce China devine un partener de afaceri tot mai dificil pentru Brazilia. Economia chineza absoarbe orice exporturi de materii prime braziliene, dar Brazilia a fost inundata de importuri ieftine din China – in timp ce investitiile promise de Beijing intarzie inca. Din innoita relatie cu India, Brazilia spera la un castig al ambelor natiuni: daca nu poate concura productia ieftina chineza, macar se poate inspira din industria serviciilor indiene. Desigur, in detrimentul relatiei cu China. Ceea ce poate fi avantajos, in caz de criza financiara sau ecologica chineza. De la BRIC la IBSA Primele patru economii emergente, dupa potential si viteza de ascensiune, sunt China, India, Rusia si Brazilia (BRIC). Doua dintre ele nu au regimuri tocmai democratice, desi toate au trecut la capitalism – chiar si unul de stat. Cresc insa si alte economii emergente, cu regimuri democratice, precum Mexic sau Africa de Sud. India, Brazilia si Africa de Sud au pus bazele unui grup - IBSA -, preocupat in principal de reducerea saraciei endemice a unei mari parti din populatiile acestor trei state totusi puternice pe continentele lor si cu economii emergente la scara globala. 8+5=13 Ghinion? Pe scurt, principalele economii emergente ale momentului – China, India, Rusia si Brazilia – vor realiza in 2050 circa 80% din PIB-ul global. Grupul BRIC a transformat deja modelul activitatilor economice mondiale, cu efect asupra salariilor cam tuturor celor care le au. "Cum se pot rezolva chestiunile globale fara Brazilia si India?" – a intrebat presedintele Lula da Silva la New Delhi. Dar fara China? Ori Rusia. PIB-ul anului 2005 a fost realizat in mod egal de statele avansate si de economiile emergente. Tot atunci, G7 si-a asociat Rusia, din multiple ratiuni: ogoirea orgoliului de fosta superputere, asigurarea livrarilor de energie, speranta democratizarii sistemului samd. Anul acesta, G8 a invitat China, India, Brazilia, Mexic si Africa de Sud. Aparent, G8 a inteles ca problemele globale – precum schimbarea climatica - nu au solutii fara angajarea acestor natiuni emergente. Numai ca declaratia comuna a G8 + 5 era pregatita dinaintea "consultarilor". Premierul Singh s-a simtit precum indienii care erau invitati maximum in anticamera cluburilor englezesti. Oricum, a avut loc o schimbare: in 2003, delegatia indiana era euforica doar pentru a fi fost invitata. Dupa ce nu a reusit sa obtina locul dorit in Consiliul de Securitate, India a acceptat apropierea de SUA. Dar secolul 21 nu se mai arata american. Se vorbeste acum despre un G5, ca alternativa la G8: 42% din populatia planetei fata de 13% - dar un PIB doar cat al SUA si un indicator al dezvoltarii umane care lasa totul de sperat. Liderii G5 respecta legile pietei – care, nu-i asa, rezolva tot. China si Rusia sunt insa descrise drept "capitalisme autoritariste"; si nu se poate estima cand economia de piata le va transforma in democratii. Unii istorici arata ca marile puteri capitaliste nondemocratice care au fost Germania si Japonia au fost invinse pentru ca aveau marimi medii si acces la resurse limitate; si ca au fost invinse de SUA, care, tot secolul 20, au fost nu doar o democratie liberala, dar au surclasat in forte urmatoarele doua puteri. De data asta, Rusia si China au suficiente resurse sa creeze o lume paralela, avansata economic, dar nedemocratica: o alianta de mai multe state conduse de oligarhii care la interior speculeaza discursul nationalist, iar la exterior isi impun propriile conditii economiei globale. Speranta ramane tot intr-o noua alianta intre Statele Unite si statele europene, care nu se arata unite. Doar ca G8 si-a pierdut din credibilitate pentru ca a favorizat interesele proprii ale statelor astazi bogate.
  •   2007-06-27
  •  
  •   comentarii

Articol scris de

Acasa.ro

Vezi toate articolele

Articole din social

Sfatul expertului


Citeste pe Romaniatv

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului