Social

Bosnia vrea să scape de "mercenarii" musulmani

Guvernul bosniac a decis să retragă cetăţenia a 367 de oameni, pe motiv că aceştia au dobandit-o ilegal, a anunţat ministrul bosniac al justiţiei, Barisa Colak. Majoritatea sunt musulmani , stabiliţi în Bosnia-Herţegovina din timpul războiului. Sarajevo a demarat verificarea legalităţii cetăţeniilor acordate atunci de autorităţi, ca parte a unui set de măsuri antiterorism cerute de SUA şi guvernele europene, îngrijorate de faptul că zona ar putea deveni o pepinieră de terorişti musulmani. Ministrul Colak a anunţat că cei care au rămas fără cetăţenie vor fi trimişi în ţările de origine. Ei provin din state precum Turcia (72), Egipt (31), Algeria (30), Tunisia (27), Sudan (23) şi Siria (21). Lista include şi 20 de cetăţeni ruşi cărora le-a fost acordată ilegal cetăţenia de către autorităţile sarbe bosniace în timpul războiului. Mulţi sunt foşti luptători musulmani sosiţi în timpul războiului din perioada 1992-1995, pentru a-i ajuta pe musulmanii bosniaci să lupte împotriva sarbilor şi croaţilor. Ei au decis să rămană în Bosnia după război, însurandu-se cu femei bosniace şi întemeind familii. Toţi cei afectaţi de această decizie pot face contestaţie în 60 de zile. Ca reacţie la măsura guvernului, un fost comandant în armata bosniacă, Serif Patkovic, a declarat că decizia generează adevărate drame despărţind familii care au copii. Guvernul bosniac a decis să extindă mandatul comisiei speciale pentru revizuirea cetăţeniilor pentru o perioadă de încă un an. Comisia are rolul de a revizui toate cetăţeniile acordate între 1992 şi 1995. Se estimează că este vorba despre circa 11.000 de cetăţenii, dintre care circa 600 ar fi fost acordate ilegal unor indivizi provenind din ţări islamice. Decizia de investigare a cetăţeniilor este luată de autorităţile bosniace ca parte a unui set de măsuri împotriva terorismului, cerute pe plan internaţional. Se estimează că mii de arabi care luptaseră în Afganistan au sosit în Bosnia-Herţegovina în timpul războiului, ca voluntari, deoarece priveau conflictul ca pe un atac la adresa islamului ce avea aprobarea tacită a comunităţii internaţionale. Cei care au rămas după război practicau o formă mai accentuată a islamismului decat cea tradiţională din Balcani. Islamismul radical s-a răspandit în perioada care a urmat şi a adus tensiuni în comunitatea locală musulmană. Mişcarea Wahhabi încearcă să pună stăpanire pe musulmanii bosniaci Potrivit experţilor locali, radicalii musulmani din Bosnia aparţin mişcării Wahhabi, forma dominantă de islamism din Arabia Saudită şi Qatar. Wahhabismul a devenit vizibil în Bosnia încă din 1992-1995. Mai multe incidente indică faptul că, în ultimii ani, Bosnia a devenit scena unei lupte pentru influenţă între wahhabi şi musulmanii moderaţi. Cu cateva luni în urmă, înmormantarea liderului neoficial al wahhabiţilor din Bosnia, Jusuf Barcic, a atras peste 3.000 de musulmani, în oraşul Tuzla, oferind o imagine privind amploarea acestei mişcări. Potrivit mass-mediei sarbe, presupusul finanţator al mişcării wahhabi în Europa este Effendia Nedzad Balkan, cunoscut şi sub numele de Ebu Muhammed, liderul moscheei Sahaba din Viena. Guvernele europene şi cel al SUA se tem că Al-Qaida ar putea contacta wahhabiţii din Bosnia pentru a-şi consolida poziţia în regiune.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea