Studii recente de bioarheologie si arheozoologie aduc noi date despre istoria populatiei autohtone la jumatatea primului mileniu crestin. Barbatii aveau inaltimi medii de 164 de centimetri, o treime dintre copii mureau inainte de a implini un an, iar speranta de viata depasea cu putin 40 de ani. Hrana dezechilibrata conducea la anemii si la probleme dentare . Se mincau multa carne, piine, iar in staul se cresteau mai ales bovine. Caii erau o raritate, agricultura si tractiunea cazind pe spinarea vitelor, in timp ce animalele domestice erau mai pirpirii decit azi. Asa stateau locuitorii in a doua jumatate a primului mileniu pe teritoriul Dobrogei actuale, provincia Scitia din Imperiul Roman tirziu. Datele au fost obtinute de specialisti in bioarheologie si arheozoologie, doua domenii inedite in cercetarea romaneasca. Tabloul de mai sus nu e nicidecum definitiv, urmind sa fie completat si corectat de studiile arheologice ulterioare. Antropologii si economistii de la Universitatea din Ohio au demarat recent un proiect de bioarheologie, care urmareste detectarea bolilor de care au suferit europenii pe parcursul intregii lor istorii. Informatiile sint obtinute plecind de la osemintele umane dezgropate in diversele situri. „Scheletele adapostesc intreaga istorie a sanatatii. Ele sint sursa principala pentru a urmari corelatiile dintre evolutia oamenilor si cea a bolilor“, spune Richard Steckel, profesor de economie si antropologie la Universitatea din Ohio, intr-un comunicat de presa al universitatii sale. Andrei Soficaru e cercetator la Institutul de Antropologie „Fr.I. Rainer“ din Capitala. El e singurul roman care participa la acest proiect cu bataie lunga. „Proiectul priveste starea de sanatate a europenilor din paleolitic pina in prezent. In ianuarie a fost o intilnire la Atena, unde fiecare cercetator a propus situri din perioade in care existau schelete umane reprezentative si bine conservate. Eu m-am oprit la perioada dintre secolele IV-VI, adica la Antichitatea tirzie“, spune Soficaru. Antropologul roman a analizat circa 400 de schelete umane descoperite in trei situri: Ibida (Slava Rusa, jud. Tulcea), Histria (Istria, jud. Constanta) si Callatis (Mangalia, jud. Constanta). El a detectat o parte dintre bolile din acea vreme, plecind de la urmele lasate pe oase. Totusi, interpretarile nu sint simple. „Sapte boli diferite pot da aceleasi raspunsuri pe oase“, exemplifica Soficaru. Plecind de la porozitatile gasite pe orbite, pe parietale sau de la anomaliile de structura a dintilor, au putut fi evidentiate, de exemplu, anemii la un sfert dintre copiii din Histria si la 36% dintre femeile cu virste intre 25 si 35 de ani. Anemiile pot fi explicate fie prin bolile genetice, fie prin alimentatia dezechilibrata - se mincau multa carne si piine, dar putine alimente ce contineau fier“, explica Soficaru. Ipoteza e confirmata si de istoricul Zoe Petre. „Nu sint mari mutatii fata de Antichitatea clasica, perioada in care se mincau multe cereale si fainoase. Unii insista ca in Antichitate, pe teritoriul actualei Romanii, populatia ar fi fost vegetariana, dar e mai degraba o poveste care tine de imaginarul geografic al grecilor. O dovedesc oasele de animale descoperite in toate asezarile“, argumenteaza istoricul de la Universitatea din Bucuresti . Printre alte afectiuni identificate la populatia autohtona de la sfirsitul Antichitatii se numara artrozele, duble la barbati (mai expusi din cauza muncilor grele), cariile (9% la Ibida), dintii pierduti (10%), dar si traumele osoase. „La barbati apar multe traume la oasele lungi. In schimb, femeile au mai multe traume craniene: sase cazuri din opt, la Histria; trei din cinci la Callatis; unu din trei la Ibida. La Histria, de pilda, exista o femeie care a fost lovita frontal in cap cu un topor sau cu o sabie. Ar putea fi vorba despre violenta domestica sau localnicii au suferit o agresiune externa“, presupune Andrei Soficaru. Istoricul Zoe Petre e de parere ca acest gen de traume craniene ar putea fi cauzate si de „violenta stapinilor asupra persoanelor de conditie servila, asupra carora aveau drept de viata si de moarte“. Speranta de viata pe teritoriul Scitiei (Dobrogea actuala) era de 44 de ani la barbati si de 42 de ani la femei. Asta daca aveau sansa sa treaca de primii ani. „O treime dintre copii nu atingeau virsta de un an si doua cincimi nu ajungeau la 5 ani“, precizeaza Andrei Soficaru. „Cauza principala erau maladiile contagioase infantile. Pina la vaccin, mortalitatea infantila este crescuta peste tot“, precizeaza Zoe Petre. Infectii apar insa si la nastere (15-20% dintre femei mor la 20-35 de ani, dar nu se stie daca toate au murit in urma nasterilor). „Febra puerperala e o infectie post-partum care a decimat populatia feminina a globului pina in sec. XIX, pina la Pasteur. Instrumentele nu erau sterilizate, iar in timpul nasterii infectia microbiana se putea transmite chiar prin miinile moaselor“, spune Zoe Petre. In privinta inaltimii, populatia locala a Antichitatii tirzii masura in medie 151 cm (femei), respectiv 164 cm (barbati). „Este vorba despre masurarea inaltimii pe schelet si nu pe corpul viu. Diferenta reala fata de inaltimile medii de azi e de fapt mai mica, in jurul a 5 cm“, apreciaza Soficaru. Domesticirea in antichitate In a doua parte a primului mileniu crestin, jumatate dintre animalele domestice crescute in gospodariile autohtone erau bovine, iar apoi urmau porcinele si ovicaprinele, arata o sinteza inedita de arheozoologie realizata de Simina Stanc, sef de lurcrari dr. la Catedra de Zoologie-Ecologie a Universitatii „Al.I. Cuza“ din Iasi. „Bovinele erau selectate in functie de sex. Se preferau femelele pentru ca dadeau lapte si carne, dar erau bune si pentru tractiune. Fiind greu de crescut, caii erau foarte putini, sub sase procente, fiind folositi la calarie de persoanele de vaza“, mai spune biologul iesean. Din sinteza sa aflam ca animalele domestice aveau talii mai mici decit in alte regiuni europene, ca vinatul ocupa doar sase procente din carnea consumata, iar caii ajungeau sa fie gatiti in perioade critice sau cind se imbolnaveau. Aboneaza-te la Newsletter-ul de Sanatate Acasa.ro ca sa afli cum sa ai o viata sanatoasa.