Bebelusii alaptati la sin fac fata stresului mult mai bine decit cei alaptati cu biberonul, potrivit unui studiu realizat de o echipa de cercetatori din Stockholm. Bebelusii provenind din familii destramate, hraniti cu biberonul, sint de cinci ori mai stresati decit cei alaptati la sin. O echipa de cercetatori de la Institutul Karolinska, din Stockholm, Suedia, a ajuns la concluzia ca, in situatii stresante, cum ar fi separarea sau divortul parintilor, contactul dintre mama si bebelus prin alaptarea la sin il poate ajuta pe cel mic sa faca fata stresului mult mai bine. Studiul, citat de editia electronica a ziarului „Telegraph“, a fost realizat prin compararea, in situatii de stres normal, a doua grupuri de copii, unii din familii stabile si altii din casnicii destramate, in total 9.000 de bebelusi cu virste de la cinci la zece luni. Pediatrii romani au pareri impartite cind vine vorba despre astfel de studii, mai ales ca in discutie intra si alti factori, cum ar fi starea de sanatate a mamei, care conditioneaza alaptarea, sau de tipul copilului. De noua ori mai stresati Studiul suedezilor a mai scos la iveala ca, desi e stiut faptul ca o stare conflictuala in familie afecteaza la nivel psihic copilul, alaptatul la sin poate reduce suferinta celui mic. Facind o comparatie cu copiii din familii normale, cercetatorii au ajuns la concluzia ca bebelusii proveniti din familii destramate, dar alaptati la sin sufera de doua ori mai mult din cauza stresului, in timp ce bebelusii alaptati cu biberonul sufera de noua ori mai mult decit cei care provin din familii normale si alaptati la sin. Suedezii explica fenomenul prin confortul datorat contactului dintre mama si copilul alaptat la sin si prin efectul calmant pe care leptina, un hormon continut de laptele matern, il are asupra copiilor. Laptele praf si formula minune Pediatrii romani au pareri pro si contra in ceea ce priveste conditionarea stresului de alaptarea naturala. Monica Chelarescu, medic pediatru , a declarat: „Eu, personal, nu consider ca e asa cum reiese din studiu, ca cei alaptati la sin sint mai putin stresati, mai ales ca acum laptele praf contine formule umanizate, mult mai apropiate de compozitia laptelui matern“. Medicul admite ca cea mai buna metoda de alaptare este cea naturala, pentru ca laptele matern, „genetic este cea mai buna formula pentru bebelus“. Insa, spune Chelarescu, sint situatii in care mama sufera de anumite boli si alaptatul la sin nu este indicat, boli cum ar fi tuberculoza , hepatita, cancerul, SIDA sau sifilis. „In orice caz, de 26 de ani, de cind sint pediatru, daca analizez rerospectiv, nu mi s-a parut ca bebelusii alaptati natural sint mai destepti sau mai rezistenti in fata stresului. Daca se pune problema unei vieti stresante, toti sint afectati, nu are legatura cu alaptatul la sin“, a adaugat medicul pediatru Chelarescu. Relatia afectiva se naste la sin Pe de alta parte, pediatrul Cristina Anca Dascalescu este mai increzatoare in puterile medicale si afective ale laptelui de mama. „In general, alaptarea realizeaza o crestere a imunitatii copilului, in afara de compozitia sa ideala, vitaminica, minerala, care ajuta la o buna dezvoltare din primele luni. E benefica atit nou-nascutului, cit si mamei“, a spus Dascalescu. In plus, spune medicul, „actul alaptarii la sin creste relatia afectiva, sentimentul de stabilitate si mentine sanatatea fizica si mintala a copilului“. Recomandarea sa este ca laptele natural sa nu fie inlocuit cu laptele praf decit in cazul in care mama sufera de anumite boli. Iar suplimentarea alimentiei naturale cu laptele comercial se face doar daca copilul nu reuseste sa ia in greutate, a incheiat Dascalescu. Intarcat la prima luminare de pe tort Pediatrii recomanda ca, dupa aproximativ un an de alaptat la sinul mamei, copilul sa fie dezvatat de placerea laptelui natural. Dupa virsta de un an, copiii incep sa isi dezvolte multe abilitati, cum ar fi mersul, capacitatea de a comunica verbal. De la aceeasi virsta se perfectioneaza si procesele de digestie, si cele metabolice. De asemenea, incep sa se fixeze si obiceiurile alimentare, cu care bebelusul ramine si in maturitate, ceea ce face mai dificila sarcina parintilor. Medicii pediatri recomanda dezvatarea copiilor de a depinde de laptele mamei in jurul acestei virste, fara a deveni insa un proces brusc, ci cu acceptul ambelor parti. Mai ales in conditiile in care, „de la virsta de patru luni, laptele natural nu mai are aceleasi proprietati nutritive ca la inceput. Doua mese de lapte pe zi ajung dupa sase luni“, a spus pediatrul Monica Chelarescu. Alaptarea tirzie poate atita alergiile Dezvatarea timpurie de laptele matern este recomandata si de finlandezi. Un studiu, realizat la Universitatea din Helsinki si publicat in revista „New Scientist“, sustine ca alaptatul exclusiv la sin dupa virsta de noua luni poate mari riscul de alergii ale pielii si de intoleranta la anumite alimente. Medicul Chelarescu este de parere totusi ca alaptarea, insotita de varianta laptelui praf si apoi a altor alimente usoare, poate continua si dupa un an, „daca mama mai are lapte si daca cel mic inca vrea sa suga de la sin“. Insa procesul de creare a altor deprinderi alimentare copiilor se poate dovedi foarte dificil, daca bebelusul nu accepta altceva. „Mama trebuie sa fie ferma daca vrea sa-l dezvete, altfel poate sa dureze foarte mult“, a mai spus Monica Chelarescu.