Ben Okri este unul dintre cei mai bine cotati scriitori africani ai momentului. Cartile lui sint scrise in engleza, dar se inspira masiv din miturile, povestile si din superstitiile culturii africane. Premiile pe care le-a adunat nigerianul in ultimele decenii au adus literatura africana contemporana in atentia criticii internationale, iar contributia lui a fost recunoscuta si comentata pe trei continente. De cind a luat prestigiosul Premiu Booker, in 1991, pentru “The Famished Road”, Okri a devenit si un rasfatat al presei occidentale. In timp ce Sean James Rose, de la „Lire“, remarca “lirismul de indragostit” al lui Okri, Tim Adams, de la “The Guardian” vorbeste despre “lumea fantastica a scriitorului in care creaturi de poveste se amesteca cu oameni obisnuiti , iar lumescul se dizolva lent in suprarealism”. Criticii insa il apreciaza cel mai mult pe Okri pentru usurinta cu care experimenteaza noi forme literare si pentru ca a reusit sa se detaseze de traditia realismului social care dominase pina la el romanul african. David Robson, de la “The Daily Telegraph”, comenteaza modul substantial in care Okri a reusit sa “puna sub semnul intrebarii toate presupunerile pe care sintem obisnuiti sa le facem despre fictiune”. Okri nu a scapat nici de etichete , nici de comparatii. Scrierile lui sint in mod obisnuit asociate cu “realismul magic”. Celebrul Michiko Kakutani, de la “The New York Times”, l-a comparat cu Salman Rushdie , iar criticul african Olatubosun Ogunsanwo, care i-a dedicat o carte, l-a considerat “un Márquez al Africii”. Pentru ca romanele sale amesteca genurile, incalca orice granite culturale si parodiaza atit traditiile africane, cit si pe cele europene, Okri a fost asociat si cu postmodernismul, dar un postmodernism specific african, care se hraneste din folclorul locului. Acelasi Michiko Kakutani vorbeste despre Africa lui Okri ca despre “continentul visat in tandem de Hieronymus Bosch si jorge luis borges - un tinut in care istoria s-a preschimbat cu totul intr-un cosmar”.